Cel mai fin nisip cuarţos din Europa se găseşte în județul Botoșani. Deşi stau pe o comoară, localnicii se zbat în sărăcie

Cel mai fin nisip cuarţos din Europa a fost descoprit în perioada comunistă în judeţul Botoşani, la Hudeşti. Autorităţile locale vorbesc de o granulaţie perfectă ideală pentru industria sticlei. Deşi este o adevărată comoară, zăcământul zace neexploatat.

La 61 de kilometri de municipiul Botoşani, în comuna Hudeşti, aproape de malul Prutului, se află îngropată o adevărată comoară minerală a României. Este vorba de zăcămintele de nisipuri cuarţoase sau silicioase, cum mai sunt cunoscute, despre care autorităţile locale din zonă, dar şi cei care au studiat vechile rapoarte din epoca comunistă spun că sunt cele mai fine din Europa, scrie ziarul Adevarul.

”Din analizele care s-au făcut în perioada comunistă, atunci când au fost descoperite zăcămintele, reiese că sunt cele mai bune nisipuri cuarţoase din Europa. Din ele se pot face cele mai bune obiecte în industria sticlei. Sunt o adevărată bogăţie”, spune profesorul Gheorghe Apătăchioaiei, unul dintre oamenii care s-a documentat intens pentru studierea resurselor comunei. Practic, este vorba de renumitul nisip alb cuarţos, întâlnit în cantităţi mari în nordul judeţului Botoşani, aproape de graniţa cu Republica Moldova, la Miorcani, dar mai ales la Hudeşti.

Comoara din adâncurile Hudeştiului

Primarul Viorel Atomei, cel care a fost edil al comunei în anii ’90, spune că nisipurile albe îngropate sub câmpiile Hudeştiului, în nordul extrem al României, sunt cu adevărat deosebite. ”Sunt aceste nisipuri silicioase, care conţin cuarţ în proporţie de 97%. În zăcământ aceste nisipuri conţin 80% cuarţ, dar prin tratamentele care se fac de obicei la exploatare se ajunge la acea valoare de puritate menţionată. Totodată, conţine o cantitate foarte mică de trioxid de fier, ceea ce le face cu adevărat speciale şi valoroase”, spune edilul. Acesta precizează că ceea ce fascinează la aceste nisipuri din zona Hudeştiului este granulaţia aproape perfectă.

”În zona spre Alba, în valea Başeului, sunt porţiuni unde granulaţia nisipului este perfectă. Bobul de nisip este sferic. Dacă te uiţi la microscop să-l vezi este rotund”, spune Viorel Atomei. Straturile de nisip de la Hudeşti sunt adânci.

”Este o cantitate mare de nisip. Greu de estimat. El provine din fundul de nisip al vechii Mări Sarmatice, care acoperea întreaga regiune. Nisipul cuarţos se află la peste 120 de metri sub pământ sub un strat de apă şi de sulf”, spune şi profesorul Gheorghe Apătăchioaiei. De altfel, datorită calităţii şi cantităţii mari de nisipuri cuarţoase, firma care a exploatat după 1990 aceste zăcăminte a devenit principalul furnizor în Europa Centrală şi de Est. ”Societatea este renumită ca unul dintre principalii furnizori de nisipuri silicioase de calitate din Europa Centrală şi de Est”, se precizează pe site-ul firmei Mindo S.A. din Dorohoi.

O minune în industria sticlăriei

Nisipul cuarţos a fost descoperit în urma unor prospecţiuni geologice în anii ’50 în zona de nord a judeţului Botoşani, atunci când 1959 doctorul geolog Gheorghe Bâgu întocmea un raport. A fost deschisă o mină la Miorcani, chiar pe malul Prutului şi apoi la Hudeşti, unde nisipul s-a dovedit a fi şi mai calitativ, dar şi în cantităţi mai mari.

”A fost o exploatare în toată regula. Era şi la Miorcani exploatat, dar mai ales aici la Hudeşti. Au fost ridicate instalaţii şi tot ce era necesar pentru extragerea şi prelucrarea acestuia”, spune Gheorghe Apătăchioaiei. Acest nisip cuarţos era o adevărată minune pentru industria sticlei.

”Alimenta o industrie întreagă. Era foart solicitat pentru că din el ieşeau adevărate bijuterii din sticlă. Erau pahare, de exemplu, de cristal, cum se spunea, care erau la nivelul sau chiar mai bune ca şi calitate decât cele din Occident”, adaugă Apătăchioaiei. După 1990, exploatările de la Hudeşti au intrat în procesul de privatizare, iar de scoaterea din adânc a nisipului alb curaţos se ocupă firma Mindo S.A.

„O societate minieră cu tradiţie, care de peste 50 de ani s-a format ca unitate de bază în extragerea şi prepararea nisipurilor silicioase pentru sticlărie şi ceramică, ca producător de nisipuri purificate avansat necesare sticlăriei de menaj şi ceramicii fine, fire de sticlă, sticlărie automată, sticlărie tehnică, turnătorii, electrotehnică, mortare uscate, adezivi, oferind practic întreaga gamă de nisipuri utilizate în industrie”, se arată pe site-ul oficial al Mindo S.A. Cu alte cuvinte nisipul de la Hudeşti acoperea întreaga gamă şi era cu adevărat valoros din punct de vedere economic.

Zonă îmbogăţită de firele de nisip

Exploatările de la Hudeşti şi Miorcani au ridicat economic întreaga zonă de nord a judeţului Botoşani.   „Este de ajuns să mergeţi prin comună şi să vedeţi casele celor care au lucrat în această industrie. Este o discrepanţă uluitoare. Oamenii s-au bucurat de bunăstare”, spune primarul Viorel Atomei. Datorită nisipurilor cuarţoase funcţionau şi sticlările de la Dorohoi care exporau masiv în toată lumea, produse de cea mai bună calitate, mai ales în anii comunismului şi chiar la începutul anilor ’90. Oamenii care au lucrat în această industrie îşi amintesc cu nostalgie acele vremuri. Printre ei se află şi Dinu Nicolici, un sătean din Miorcani, care a lucrat în anii 80 în minele de nisip alb.

”Era foarte bine. Aproape toţi oamenii de aici lucrau în mină. Să stai la ţară şi să ai salariu era ceva. Luam 2.000 de lei, dar era foarte bine. Şi câţi mai munceau şi la sticlă la Dorohoi. Erau perspective“, spune săteanul. Practic, erau cele mai bogate sate din zona de nord a Moldovei, înavuţite de firele de nisip alb.

Comoară lăsată să zacă în adânc

Cum s-a întâmplat de altfel cu întreaga industrie românească, şi cea a nisipului cuarţos a căzut. Autorităţile locale din Hudeşti spun că de patru ani nimeni nu mai exploatează bogăţia din subsoluri. De altfel, a început să decadă de la sfârşitul anilor ’90. Prima a fost închisă mina de la Miorcani. Nimeni nu pare să ştie ce s-a întâmplat. Cum o industrie prosperă, cu cel mai fin nisip cuarţos din Europa a început să stagneze. Şi asta în condiţiile în care firma care exploatează zăcămintele anunţa oficial în mediul online că s-au făcut investiţii în tehnologii performante, mai ales prin implicarea SIF Muntenia, ajuns acţionar majoritar.

Mindo S.A. oferă o explicaţie, dând vina pe scăderea cererii şi a concurenţei din alte zone ale lumii. ”Începând cu anul 1999 şi accentuat din anul 2001, creşterea preţului gazelor naturale, a combustibililor precum şi deschiderea pieţei europene pentru produsele din China au condus la o involuţie a industriei române de sticlărie şi implicit a cererii de nisipuri cuarţoase”, se arată pe site-ul oficial al firmei.

Totodată societatea arată că s-a reorientat către piaţa materialelor de construcţie. Oricare ar fi motivele sau tendinţele, oamenii din zonă sunt debusolaţi. De la sătenii cu salariu au ajuns oameni fără perspective într-un colţ al României. Satele au sărăcit. ”Acum ce facem? Era bine că aveau salariu. Tinerii ce mai lucrează? Ori stau degeaba, ori înceracă în agricultură,care este aşa cum este, ori pleacă în străinătate”, spune fostul miner, Dinu Nicolici. Primarul comunei Hudeşti, spune că în subsol mai există 75% zăcăminte de nisip alb încă neexploatat.

Sursa: Adevarul