Pe dealurile Corlăteniului, în judeţul Botoşani, se află o fortăreaţă veche de peste 600 de ani. A fost cercetată în anii ’60, iar odată cu ea, în satul din apropierea întăriturilor a fost descoperit un tezaur de 580 de monede din timpul lui Petru I Muşat.
La aproximativ 40 de kilometri de municipiul Botoşani, pe drumul ce duce către graniţa României cu Republica Moldova şi Ucraina, se află satul Corlăteni, scrie ziarul Adevarul.
Această aşezare sătească, deosebit de veche, atestată documentar încă de la începutul secolului al XV lea, este înconjurată de coline şi dealuri înalte. Pe cel mai înalt deal, pe un drum ce şerpuieşte peste pajişti, lângă poala unei păduri, se poate ajunge la una dintre vestgiile care povestesc despre un trecut aproape necunoscut al Moldovei.
Refugiul jupanului contra tătarilor
Este vorba despre o fortăreţă, care odiniora din vârful colinei străjuia întreg ţinutul. De altfel din acest loc, se vede ca în palmă toată câmpia Jijiei şi vechiul drum care odinioară străbătatea aceste ţinuturi. Întăritura de la Corlăteni, este aproape necunoscută, ştiută şi aproape venerată doar de oamenii locului dar şi de rudele lor împrăştiate prin ţară. De altfel din vechea fortăreaţă nu au mai rămas decât nişte valuri de pământ, măcinate de vreme dar şi de lucrările agricole care au început să acapareze dealurile din zonă. Se mai observă pe latura de est, şanţul adânc care înconjura odinioară fortul.
Sătenii spun că din generaţie în generaţie s-a păstrat povestea acestei fortăreţe. A fost înaltă, spun aceştia, cu valuri mari de pământ, şanţuri adânci greu de trecut şi palisade. Şi astăzi se mai vede locul unde se afla mare poartă din lemn. ”După ultimele măsurători cetatea are fiecare latură a pătratului de 73 de metri lungime.”, preciza în 1980, profesorul Vasile Hrib în monografia Corlăteniului. Totodată intelectualii satului spun că cetatea după obiectele descoperite în interiorul său, ar proveni din secolul al XII lea. Adică era o fortificaţie din jurul anului 1100, stăpânită probabil, aşa cum spun poveştile locului, de un jupan sau cneaz, de unde controla zona.
”Cetatea se presupune că este din secolul al XII lea. A fost descoperită şi ceramică dintr-un vas premoldovenesc dar şi căni de lut dar şi altele. Cu siguranţă a fost construită pentru a se apăra împotriva invaziilor populaţiilor migratoare„, spune Ioan Crupa, profesor în satul Corlăteni. Pentru oamenii din zonă, fortăreaţa de la Corlăteni, veche de mai bine de 900 de ani, este un simbol al continuităţii oamenilor pe aceste locuri. ”Cetatea asta este dovada grăitoare a faptului că poporul acesta a existat mereu aici şi că a încercat tot timpul să se apere şi să-şi păstreze pământurile pentru care munceau. Aici au fost strămoşii noştrii”, spune Ioan Crupa.
Tezaurul de la Corlăteni
În apropierea cetăţii, în satul Corlăteni, în anii 60, când lucra la fundaţia cetăţii, Aurel Ţuca, un agricultor a dat peste două căldăruşe cu monede foarte vechi. Preluate de specialişti s-a dovedit că acestea erau monede din argint şi că de fapt era vorba despre primii bani cu adevărat moldoveneşti. „S-a descoperit atunci în sat, un tezaur compus din 5800 de monede datate în secolul al XIV lea.”, spune Daniel Ciucălău, muzeograf la Muzeul Judeţean Botoşani. Aceste monede arată specialiştii sunt din timpul lui Petru I Muşat, chiar din prima emisiune monetară a Moldovei.
Fortăreaţa care păzea drumul comercial
Cetatea a fost cercetată arheologic sporadic în anii 60. Pentru specialişti dovezile arată că fortăreaţa era folosită în secolul XIV lea de o trupă de soldaţi, ce acţionau pe post de paznici ai drumului comercial de pe Valea Jijiei. ”A fost o întăritură cu rol secundar, menită probabil a adăposti o trupă de soldaţi care supravegheau drumul ce mergea de-a lungul văii Jijiei. Nu are dimensiuni foarte mari.”, spune Daniel Ciucălău.
Acest fort care păzea drumul comercial, ce făcea legătura cu bogatele regiuni stăpânite la aceea vreme de Polonia, a funcţionat până în secolul al XVII lea. A fost abandonat atunci când acest drum comercial şi-a pierdut importanţa. Cert este că fortăreaţa de la Corlăteni arată importanţa economică pe care o avea Moldova la sfârşitul secolului al XIV lea. Domnitorii erau preocupaţi de paza drumurilor comerciale, care aduceau venituri importante dar şi puterea politică de a ridica fortificaţii şi de a controla în mod organizat acest teritoriu.
Sursa: Adevarul
