În curtea bisericii Sfântul Gheorghe din municipiul Botoşani, arheologi din Iaşi şi Botoşani au descoperit mai multe morminte, probabil din perioada medievală. Interesant este modul în care aceşti oameni au fost înmormântaţi. Se bănuieşte că în zonă ar fi şi rămăşiţele unei curţi domneşti.
Săptămâna trecută, la Botoşani, o echipă mixtă de arheologi ieşeni şi botoşăneni au făcut o descoperire importantă în curtea bisericii Sfântul Gheorghe, un aşezământ medieval de la mijlocul secolului al XVI-lea. Este vorba despre zeci de schelete, probabil parte a unui cimitir medieval, dar şi numeroase obiecte şi tipuri de înmormântare deosebit de interesante, scrie Adevarul.
Înmormântări misterioase în trunchiuri de copac
Echipa de cercetători condusă de arheologul expert Mădălin Văleanu de la Palatul Culturii din Iaşi a descoperit în urma săpăturilor din curtea bisericii mai multe schelete dintr-un posibil cimitir medieval. Interesant este modul în care erau îngropaţi oamenii din curtea bisericii, cu monede în gură sau în trunchiuri scobite de copaci.
„Cele mai importante descoperiri sunt legate de mormintele care se aflau in situ, respectiv 11 inhumări in situ şi mai multe reînhumări de oameni care au fost înlăturare progresiv după cercetarea lor. Majoritatea a mormintelor au monedă în mână sau în gura defunctului, motiv pentru care ele pot şi şi datate. Este interesantă şi prezenţa unor sicrie scobite în trunchi de copac în care a fost apoi depus defunctul”, spune arheologul Adela Kovacs de la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani. Deocamdată se studiază scheletele şi obiectele găsite, în special monedele lăsate în gura defuncţilor pentru a se stabili cu exactitate perioada în care au fost îngropaţi şi epoca din care provin.
„Aceste monede sunt în datare la un expert numismat şi urmează să dateze clar când au fost efectuate aceste înhumări”, adaugă Adela Kovacs. Rămăşiţe de la slujbe şi pomeni medievale Totodată, în cadrul săpăturilor au fost descoperite şi urmele fundaţiei unei anexe bisericeşti, dar şi numeroase obiecte, fie de cult, fie utilitare, rămase probabil de la parastasele şi pomenile de acum câteva sute de ani, inclusiv o pipă.
„Din săpătură au rezultat şi numeroase fragmente ceramice ce urmează a fi de asemenea determinate din ce perioadă provin, bănuim secolul al XVII-lea. Şi mai multe piese de cult care au fost cândva folosite în altar, o linguriţă pentru împărtăşanie, o farfurie pentru anafură, un suport de lumânare, o jumătate de lulea. Mai multe piese din sticlă, pahare, care au fost folosite fie pentru comunitate, fie pentru parastase sau pomeni care au avut loc în biserică”, precizează Adela Kovacs.
Pe urmele unei curţi domneşti Biserica Sfântul Gheorghe a fost ridicată în secolul al XVI-lea şi este ctitoria doamnei Elena Rareş, soţia renumitului voievod Petru Rareş. Biserica a costruită la 1551, după moartea domnitorului moldovean, în timpul văduviei Elenei Rareş. De altfel, Botoşaniul a fost târgul preferat al soţiei de domn, primit de aceasta ca fief şi sursă de venit. Tocmai de aceea Botoşaniul se şi numea ”Târgul Doamnei“.
Având în vedere că Elena Rareş a petrecut mult timp la Botoşani, se bănuieşte că a existat în apropierea bisericii Sfântul Gheorghe şi o curte domnească, ale cărei rămăşiţe sunt căutate de arheologi. Deocamdată nu s-a descoperit nimic promiţător.
”Se urmăreşte efectuarea cât mai multor cercetări în zonă şi, dacă proiectul de restaurare a bisericii va fi accesat, atunci vom putea face săpături de mai mare amploare, astfel încât să vedem dacă există şi alte construcţii adiacente bisericii, fapt care până în momentul de faţă nu a fost confirmat”, precizează arheologul Adela Kovacs.
Cercetările arheologice la care au participat şi şeful de secţie, arheologul Eduard Setnic, arheologul Aurel Melniciuc directorul Muzeului Judeţean Botoşani şi arheologul Adela Kovacs, au fost efectuate pentru obţinerea avizului final de la Ministerul Culturii în vederea accesării de fonduri europene, biserica Sfântul Gheorghe având nevoie urgent de lucrări ample de restaurare. De altfel, de ani buni se încearcă reabilitarea acestei biserici-simbol a Botoşaniului, fără succes însă. Singura şansă, având în vedere degradarea avansată mai ales în zona acoperişului, sunt fondurile europene. În momentul de faţă se aşteaptă rezultatele de la specialişti pentru datarea obiectelor, în special a monedelor descoperite în mâna sau gura scheletelor.
Citeste mai mult: adev.ro/ocf7gw
