Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena care se celebrează anual la 21 ale lunii mai este una dintre cele mai mari sărbători creștine a bisericii ortodoxe.
Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. În ziua de 21 mai (sâmbătă), la pomenirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, în calendarul popular întâlnim o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în aceasta zi, păsările îşi învaţă puii să zboare, potrivit traditii-superstitii.ro.
Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:
- mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
- în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
- podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
- ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
- femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
- pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stâni
Cine au fost Sfinții Împărați
Urcat pe tronul Imperiului Roman în anul 308, la vârsta de 36 ani, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare a fost cel care a impus toleranța față de creștinism. Religia interzisă până atunci făcea din practicanții ei, victime sigure. Creștinii erau persecutați, bunurile lor confiscate, iar ei plăteau cu viața credința în învățăturile lui Hristos. Ajuns la conducerea Imperiului Roman împreună cu Licinius, cumnatul său, Constantin a luat primele măsuri pentru preotecția creștinilor. Cu toate acestea împăratul nu se convertise, fapt ce avea să se întâmple câțiva ani mai târziu. El credea în mai mulți zei, iar mondele bătute în perioada lui, mărturisesc devoțiunea sa față de Marte, apoi din ce în ce mai mult față de Apollo. Prin Edictul de la Mediolan, din 313, Licinius și Constantin adresează guvernatorilor provinciilor controlate de ei să înceteze prigoana creștinilor și să le fie restituite acestora bunurile confiscate. A constituit piatra de temelie pentru recunoașterea oficială a religiei creștine, fapt ce avea să aibă loc abia în anul 380 prin Edictul de la Tesalonic al Împăratului Teodosie.
Edictul de la Mediolan, care era de fapt o scrisoare, avea să schimbe cursul întregii istorii a lumii. Constantin I a arătat el însuși toleranță creștinilor. A subvenționat Biserica creștină din fonduri publice, a scutit clerul de obligații publice și se considera chiar el slujitorul lui Dumnezeu. Legile pe care le-a dat, la sfatul mamei sale, au contribuit la răspândirea noii religii.
Sursa: Libertatea
