Sătenii din comuna Hilişeu Horia au revitalizat începând din 2012 o tradiţie din anii comunismului care i-a făcut celebri în trecut: legumicultura. Muncesc la comun în serele retehnologizate, în familie sau alături de prieteni, şi scot din pământ bunătăţi 100% naturale apreciate şi peste hotare.
În nordul extrem al României există o localitate bătută frecvent de crivăţul rusesc, dar ai cărei locuitori sunt consideraţi printre cei mai mari specialişti români în plantarea şi creşterea tuturor tipurilor de legume şi fructe. Legumicultorii din comuna Hilişeu Horia au trufandale bio într-o perioadă a anului când alţi români abia visează la salată sau ceapă verde. Cămările gospodinelor sunt pline cu zacuscă, tocane, dar şi de ridichi, ceapă verde, salată, morcovi, roşii şi ardei.
150 de hectare în comunism
Secretul meştrilor legumicultori de la Hilişeu este, de fapt, continuarea unei tradiţii moştenite în anii comunismului. Autorităţile locale spun că oamenii din Hilişeu s-au priceput mereu la cultivat legume, dar în anii comunismului au învăţat arta cultivării în solarii şi sere, ceea ce le asigură succesul garantat.
„La Hilişeu este o tradiţie aparte privind legumicultura. CAP (n.r. – Cooperativă Agricolă de Producţie) din perioada comunistă, din zona Hilişeu, era printre primele la producţia de legume. Vorbim de 150 de hectare pe care erau cultivate legume în anii comunismului. Pe raza comunei se cultivau cu succes până şi căpşunile. Oamenii de aici au devenit din acea perioadă foarte pricepuţi în legumicultură. Este o tradiţie deja, transmisă din generaţie în generaţie“, spune Ioan Butnaru, primarul comunei Hilişeu Horia.
Tradiţia a fost întreruptă imediat după 1990, când şi-a încetat activitatea CAP locală. Au urmat tentative timide de-a relua legumicultura, însă din cauza deselor inundaţii, culminând cu cele din 2010, nimeni nu s-a mai încumetat să cultive ceva. „După 1989, s-a dus cu CAP. S-a dus toată munca noastră din tinereţe. Învăţătura a rămas, dar nu mai era cu ce să facem solariile. Pământul a fost dat la oameni şi fiecare a făcut ce a vrut cu el. Unii l-au lucrat, alţii nu. Au venit după aceea inundaţiile. Ce ridicai şi puneai, venea apa şi strica tot. Munceai în zadar“, spune tanti Răuţa, o legumicultorare renumită din Hilişeu.
După regularizarea cursului Jijiei în 2012 şi acţiunile de prevenire a inundaţiilor, sătenii din Hilişeu au reluat tradiţia legumiculturii. În toate satele din comună au început să răsară serele, iar oamenii au investit mii de euro în echipamente agricole. Au făcut totul aşa cum au învăţat în perioada comunistă, doar retehnologizând acolo unde era necesar. S-au grupat familiile şi prietenii în CAP de modă nouă, iar legumicultura a început, din 2012 încoace, să reînvie la Hilişeu.
Regii legumelor din Nord
Familia Răuţa, gospodari de frunte în satul Hilişeu Cloşca, sunt „un clan“ de legumicultori renumiţi în toată zona de nord a judeţului, dar şi în Moldova. Au învăţat tehnologia solariuiilor şi a legumiculturii de la părinţii lor, care au muncit la vechiul CAP. Ei au dezvoltat acele tehnologii investind în echipamente moderne, precum motocultoare, motosape şi alte mecanizate din domeniul agricol. Şi-au ridicat sere pe tot pământul primit la retrocedările de după 1990. „Muncesc de mic la legume. Ştiu că mergeam cu tata la CAP şi am învăţat. Apoi ne-am deschis sere. Apoi am cumpărat utilaje moderne să ne fie mai uşor. Şi răsadurile sunt acum mai bune. Din asta trăim, din legumicultură. A fost greu cu inundaţiile, am pierdut mulţi bani, dar acum este bine“, spune Vasile Răuţa, unul dintre cei mai renumiţi agricultori ai familiei.
Citeste mai mult pe Adevărul: adev.ro/o4yfwn
