În ultima vreme, tot felul de observatori analizează după cum îi taie capul sau … prepuțul, gratuit sau pe firfirei, curentul (nu electric, că pe ăla ni-l contorizează cu simț de răspundere nemții!) care – spun ei – s-a trezit din tenebrele istoriei și s-a crăcit așa, ca din senin, pe cheiurile prăfuite și neamenajate ale Dâmboviței. Adică mișcarea legionară. Ca și cum, unii compatrioți ai noștri, sătui de atâta belșug și bine, s-au întors deodată cu fundul la viitor și proslăvesc nostalgic excrementele istoriei! Problema adevărată și serioasă este că nici comentatorii de ocazie (sau chilipir!) și nici cei care îi susțin nu își pun cea mai de bun simț întrebare: de ce ? De ce spiritul naționalist-religios și în mare parte antisemit al legiunii se screme azi să iasă din spatele unei țări membră a NATO și UE în luminatul secol 21? Răspunsul e simplu și la îndemâna tuturor : ca o contrapondere la ghearele de oțel străine care, cu ajutorul hârtiilor igienice autohtone, s-au apucat serios de curățarea mentală și corporală a poporului român, după niște norme de ei știute, de ei create și numai și numai în interesul lor.
Fel de fel de organizații și servicii secrete, străine de neam, dar ”ajutate” de cozi de topor autohtone și-au găsit culcuș cald în Românica noastră și după ce au observat că masa cu bunătăți nu e păzită, ci furată pas cu pas de cei care ar fi trebuit s-o apere, s-au aburcat râgâind de prea plin în jilțul din capul mesei, umplându-și bolul din față cu tot ce au găsit mai bun: petrol, gaz, electricitate, ciment, bănci, asigurări, metalurgie și în unele locuri, chiar și apa pe care Dumnezeu ne-a dat-o gratuit și din belșug! Consumul acestor bunătăți, început imediat după ”răscoluție”, continuă și azi cu înverșunare capitalistă, nota de plată nefiind achitată de hulpavele multinaționale burtoase ci de cocoșatul popor român. Iar acea teorie precum că prin cedarea bunătăților enumerate mai sus s-a stopat căpușarea companiilor de stat este și ea trasă la temă întrucât banii care rezultau în urma respectivelor căpușări rămâneau – până la urmă ! – tot în România, nu burdușeau până la plesnire conturile băncilor străine!
Parafrazând ”Luceafărul”, păcătosul de român … ”Plătește azi, plătește mâini /Astfel, răbdarea-i gata !” De aceea virusul unei boli din trecutul nației noastre dă uneori semne anemice de viață. Ca o contrapondere ! Iar vinovați sunt cei care au vândut pe nimic ”mormanul de fiare vechi” și cei care au negociat pe sub masă, clauzele de intrare în NATO și ulterior în UE. Dacă am fi avut după 1989 măcar un prim-ministru sau un președinte patriot cu adevărat, nu s-ar fi ajuns aici. Pentru că ei, – diriguitorii postdecembriști – împreună cu cei plătiți regește pentru a apăra interesele României, ori au dormit în front ori și-au băgat și ei adânc lăbuțele în bolul național cu bunătăți !