Un drum plin de gropi a ajuns mărul discordiei între Consiliul Judeţean Botoşani şi o firmă specializată în asfaltări. Pe de o parte, firma cere bani autorităţilor pentru un drum care nu a rezistat nici doi ani, în timp ce şefii judeţului vor să le fie reparată gratuit şoseaua. Dincolo de paradoxurile administraţiei româneşti, şoferii sunt cei care au de suferit, circulând printre adevărate cratere, scrie Adevarul.
O firmă de asfaltări, Bitunova, a dat în judecată Consiliul Judeţean Botoşani, pentru neplata unor lucrări deja efectuate. Mai precis, firma a deschis trei procese, solicitând o restanţă de plată de 8,2 milioane de lei pentru reabilitarea unei porţiuni de 30 de kilometri de drum judeţean în Botoşani. Printre cei 30 de kilometri se regăseşte şi o porţiune de 15 kilometri între Flămânzi şi Prăjeni, care reprezintă, de fapt, o poartă către lume a Botoşaniului. Acest tronson este extrem de important, fiindcă face legătura cu judeţul Iaşi prin Plugari, pe o variantă mai scurtă, în special pentru miile de studenţi botoşăneni care învaţă în capitala Moldovei. Povestea acestui litigiu este, însă, plină de paradoxuri tipic româneşti, care nu arată decât bătaia de joc faţă de contribuabilul de rând.
Firma vrea bani pentru un asfalt aproape inexistent
Bitunova a erut în instanţă plata unor lucrări pe care susţine că le-a efectuat, reabilitând, conform unui contract semnat cu Consiliul Judeţean, 30 de kilometri de drum pentru care a cerut 20 de milioane de lei. În suprafaţa reabilitată este inclus şi tronsonul de 15 kilometri, Flămânzi-Prăjeni, care face legătura mult dorită de autorităţile botoşănene cu judeţul Iaşi.
Un calcul simplu arată că, pentru porţiunea Flămânzi-Prăjeni, firma ar cere 10 milioane de lei pentru lucrarea efectuată în 2013. Consiliul Judeţean a mai efectuat plăţi, însă a rămas pentru această porţiune o restanţă de 8,2 milioane de lei. Paradoxal, firma, cere bani pentru un asfalt aproape inexistent.
Cum arată drumul de 10 milioane de lei
Porţiunea Flămânzi-Prăjeni, reabilitată în 2013, este un adevărat infern pentru şoferi. Oamenii care tranzitează cu maşina cei 15 kilometri spun că isprava de 10 milioane de lei a celor de la Bitunova nu a ţinut mai mult de un an. Astfel, acum, drumul asfalt de firma respectivă arată dezastruos. Gropile sunt atât de dese, încât nu mai pot fi ocolite. Cele mai multe sunt adevărate cratere, care ocupă aproape jumătate din porţiunea carosabilă.
Un podeţ, asfaltat tot în 2013, stă să cadă.
Interesant este că pe multe porţiuni asfaltul pus cu doar doi ani în urmă nici nu mai există. Sunt şoferi care spun că lucrările au fost făcute de mântuială. „Ăsta este asfalt? Doamne, fereşte! Păi are numai doi centimetri şi se ia cu mâna. Este lucrare de mântuială. Nu cred că a ţinut drumul ăsta mai mult de un an”, spune Gavril M., un tractorist care tranzitează zilnic această porţiune de drum.
Şefii de la Consiliul Judeţean Botoşani, cei care au comandat lucrarea, vor să fie respectată garanţia. „Drumul arată dezastruos. Noi am cerut să fie refăcut conform garanţiei. Dacă nu se conformează, se va executa garanţia”, spune Radu Judele, administratorul public al judeţului.
Cine repară, până la urmă, drumul
În mod normal, administratorul public ar avea dreptate: dacă drumul este în garanţie, ar trebuie refăcut de constructor. Aici intervine, însă, cel de-al doilea paradox. Şefii de la judeţ vor ca Bitunova să repare drumul, dar, culmea, nu i-au plătit încă lucrările. De altfel, acesta este şi motivul pentru care firma a dat în judecată Consiliul Judeţean, pentru a primi banii datoraţi reparaţiilor făcute în 2013. Administraţia judeţului nu a achitat toţi banii societăţii Bitunova.
„Nu am putut achita întreaga sumă, fiindcă plăţile au fost blocate de Curtea de Conturi. Au fost nişte probleme constatate de Curtea de Conturi la activitatea firmei. Porţiunea de drum trebuia terminată în trei luni şi ei au terminat-o într-o lună. A fost o diferenţă între timpul de executare declarat şi cel efectuat”, spune Radu Judele. Mai precis, angajaţii Curţii de Conturi au bănuit că drumul s-a făcut prea repede, iar în aceste condiţii calitatea lucrării ar lăsa de dorit. Cum reperaţiile nu au fost plătite integral, constructorii refuză să refacă şoseaua în baza garanţiei.
Sursa: Adevarul
