De miercuri intră în vigoare noul CaNaMed, sau Catalogul Naţional al preţurilor la Medicamentele de uz uman eliberate cu prescripţie medicală, autorizate de punere pe piaţă.
Deşi premierul Ponta o anunţa cu puţine zile în urmă pe pagina sa de Facebook, ca fiind „o măsură în sprijinul a milioane de români realizată cu mari eforturi de către Guvern”, organizaţiile pacienţilor din ţară au intrat deja în stare de alertă din cauza urmărilor unei măsuri ce, aparent, ar veni în sprijinul lor. Aşa cum însă trecutul a arătat, este mai posibil ca oricând să se revină la situaţia din urmî cu aproape un deceniu, când bolnavii se umileau la cozi pentru a-şi putea lua reţeta cu medicamentele care le asigurau viaţa.
Concret, noul Catalog Naţional al Medicamentului, care a intrat de astăzi în vigoare, impune producătorilor şi distribuitorilor de medicamente un preţ maximal la care aceştia pot comercializa peste 1.000 de medicamente, dintre cele mai importante pentru sănătatea populaţiei. Aşa cum însă şi organizaţiile de pacienţi deja au atras atenţia, zeci de medicamente vitale riscă să dispară de pe rafturile farmaciilor tocmai din cauza preţului redus pe care îl vor avea.
Şi asta din două motive. În primul rând, vor exista medicamentele „obişnuite”, cum ar fi cele pentru afecţiuni cardiace sau respiratorii, care de altfel sunt şi cu cele mai mari vânzări cantitative, la care preţul minim riscă să nu ofere rentabilitatea normală a produsului. Cu alte cuvinte, producătorii vor înceta să mai producă o serie de medicamente, tocmai pentru că ministerul impune un preţ foarte mic. De cealaltă parte, zona medicamentelor foarte scumpe, cum ar fi cele oncologice, care apar la un preţ mare raportat la puterea de cumpărare a românilor, vor fi trimise „la export”, în ţări în care prţurile lor, impuse tot de stat, sunt mai mari, deci asigură un profit mai mare distribuitorilor sau producătorilor.
„Este un risc ca unele medicamente ieftine de pe piaţă să dispară pentru că preţul nu mai acoperă costurile de producţie. Mă feresc să fac afirmaţii pentru că sunt politici de stat. Ca şi proprietar de farmacie pot să spun că stăm de trei luni în alertă. Cel mai mare risc este faptul că medicamente bune ar putea să nu mai fie pentru că vor fi ieftine în România şi datorită directivei europene care permite libera circulaţie a mărfurilor, producătorul extern va va vinde pentru Românai cu „10 lei” şi pentru Belgia cu „15 lei” şi belgieni vor cumpăra de la noi şi ne vor lăsa fără medicamente, lucru care de fapt se întâmplă şi acum. Facem nişte eforturi foarte mari să ne aprovizionăm cu medicamente”, a precizat farmacistul Maricica Cazacu, preşedinte al Colegiului Farmaciştilor Botoşani.
Potrivit acesteia, de suferit vor avea însă şi farmaciştii botoşăneni, care peste noapte vor trebui să ieftinească produsele pe care ei însuşi le-au cumpărat mai scump de la depozite.
„Este clar că farmaciile vor avea probleme cu actualele stocuri pentru că farmaciile nu sunt goale. Având medicamente, prin obligativitatea lor de funcţionare, şi practicând acele preţuri impuse de Ministerul Sănătăţii, desigur vor avea pierderi. Sunt nişte anormalităţi, dar la care nu avem ce face. O luăm de la zero, am muncit degeaba. S-a impus să cumpărăm marfa cu „cinci lei”, iar acum ni se impune să o dăm cu „doi lei”. Este o pierdere. Care nu se ţine bine va avea de suferit”, a încheiat Maricica Cazacu.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a dat asigurări că se vor găsi pe piaţă medicamente din toate ariile terapeutice, chiar şi după introducerea preţului cel mai mic, iar exportul paralel este combătut cu sancţiuni „foarte drastice”, putându-se ajunge la retragerea licenţei producătorilor. El a precizat că ministerul s-a asigurat că va exista alternativă terapeutică pentru medicamentele generice care nu se vor mai găsi, iar pacientul nu va trebui să asigure o coplată mai mare. „Aceste reglementări trebuie aplicate şi acceptate de toată lumea, sper ca producătorii de generice să nu fie afectaţi foarte tare şi, dacă vor fi, acest lucru se va regla în scurt timp”, a mai spus Bănicioiu.
Potrivit datelor ANMDM, Germania, Marea Britanie, Suedia şi Danemarca au fost în anul 2012 principalele destinaţii pentru exporturile paralele de medicamente din România, cele mai multe solicitări fiind pentru antineoplazice (oncologice), cardiovasculare, produse pentru sistemul nervos şi pentru cel respirator.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), Germania este cea mai mare destinaţie pentru exporturile de medicamente din România, valoarea livrărilor ridicându-se anual la peste 250 milioane euro. Aceasta este urmată de Marea Britanie, unde ajung produse farmaceutice de peste 150 milioane euro, Rusia – 90 milioane euro, Franţa – 65 milioane euro şi Danemarca – 63 milioane euro.
Alte pieţe mari au fost şi Ucraina – 44 milioane euro, Belgia – 34,4 milioane euro, Bulgaria – 29 milioane euro, Olanda – 22,3 milioane euro şi Polonia – 18 milioane euro.
