S-a încheiat de curând cea de-a III-a ediţie a Congresului Mondial al Eminescologilor de la Chişinău, manifestare organizată sub egida unor instituţii de înalt prestigiu precum Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie, Institutul Cultural Român, Centrul Academic Internaţional Eminescu dar şi cu participarea unor personalităţi abilitate să reprezinte colaborarea Academiei Române, precum acad. Eugen Simion, aceasta dovedindu-se şi prin faptul ca la congres au fost prezenţi nouă academicieni din cele două academii.
La lucrări au participat cercetători, autori, doctori, traducători, eseişti, exegeţi ş.a. cu preocupări consacrate universului eminescian reprezentând 11 ţări iar alocuţiunile şi intervenţiile lor au acreditat informaţia că opera poetului român este tradusă sau/şi cunoscută în 77 de limbi ale lumii, că apariţia universului virtual a sporit exponenţial interesul şi frecventarea operei eminesciene care creşte mereu. Traducătorii străini ai operei sale au vorbit despre travaliul muncii de transpunere a verbului său precum şi despre profunda admiraţie pe care o suscită opera sa oricui ajunge să o cunoască.
O impresie deosebită a produs-o traducătoarea dr. Su Yan din China care a recitat mai întâi într-o impecabilă limbă română poemul Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, urmat de transpunerea sa în chineză, totul într-o manieră emoţională de o impresionantă expresivitate
Invitată să participe şi la această ediţie a Congresului, dr. Lucia Olaru Nenati din Botoşani, a susţinut alocuţiuni atât în plen, de la tribuna impozantei aule numită “Sala azurie” a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, cât şi în sesiunea de comunicări desfăşură la Centrul Academic Internaţional Eminescu, tratând diferite aspecte ale abordării operei şi personalităţii eminesciene şi evocând aniversarea a 25 de ani de la desfăşurarea primului spectacol al echipei de creatori basarabeni pe o scenă din România, în frunte cu Grigore Vieru şi cu prezenţa celebrilor şi regretaţilor Ion şi Doina Aldea Teodovici, organizat de către Teatrul “Mihai Eminescu” din Botoşani la conducerea căruia dsa s-a aflat atunci. Cei prezenţi au putut urmări un fragment din acel memorabil spectacol istoric în care s-au cântat în premieră absolută celebrele lor piese Eminescu, Răsai şi altele, film recuperat acum parţial şi transpus pe DVD. Poeta botoşăneană s-a numărat printre cei ce au primit din partea organizatorilor Brevetul HONORIS CAUSA şi medalia EMINESCU 125.
A mai existat şi o altă prezenţă botoşăneană la Congres în persoana tinerei poete Ana Maria Gîbu care a interpretat un cântec dedicat academicianului şi eminescologului Mihai Cimpoi, “motorul” organizării acestei manifestări. De asemeni, în cadrul Salonului de carte al Bibliotecii Naţionale, cartea Tăceri tălămăcite în cuvinte dedicată poetului Nicolae Dabija, realizată în chip de operă bibliofilă de către dra notar Lili Bobu, preşedinta asociaţiei Regal d’art din Botoşani, a primit Premiul Arta Cărţii, oferit de către Primăria Municipiului Chişinău.
