Creştinii, atit cei ortodocşi, cit şi cei catolici, prăznuiesc, luni, Naşterea Maicii Domnului sau Sfinta Maria Mică, prima sărbătoare importantă ce urmează datei de 1 septembrie- cind a inceput Anul Nou bisericesc.
Sfinta Fecioară Maria, Maica Domnului Iisus Hristos, a fost fiica drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana, care trăiau in orăşelul Nazaret. Ioachim şi Ana duceau o viaţă de infrinare şi sfinţenie, iar cea mai mare dorinţă a lor era aceea de a avea un copil. Ajunşi la o virstă destul de inaintată, incepuseră să-şi piardă speranţa. După un timp, Ioachim s-a retras in pustiu şi s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu pentru a-i dărui un copil, in timp ce soţia lui, Ana, făcea acelaşi lucru acasă. Atunci, ingerul Domnului, Arhanghelul Gavriil, s-a infăţişat separat atit lui Ioachim, cit şi Anei şi le-a spus că vor avea o fetiţă, iar ea il va naşte pe Iisus, Mintuitorul lumii. "Şi se va numi Maria (n.r.- numele simbolizează spuma mării)", le-a spus ingerul.
După Sfinta Liturghie, toţi cei care poartă numele Sfintei Maria trebuie să impartă bucate de post sau produse din peşte (miine, fiind dezlegare la vin, untdelemn şi peşte). De asemenea, milostenia făcută la biserică este pentru sănătate şi mintuire. Tot la 8 septembrie, femeile care nu pot face copii sau cele care doresc să nască uşor trebuie să meargă la biserică să se roage Maicii Domnului şi sfinţilor Ioachim şi Ana, pentru a primi binecuvintarea şi pentru ca, prin rugăciunile lor, să li se dezlege pintecele. După Sfinta Liturghie se impart icoane cu Maica Domnului sau cărţi de rugăciune.
