Fostul procuror botoşănean, Vasile Şelaru, reţinut de DNA lua şpagă de la infractori

Fostul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, Vasile Şelaru este acuzat că a primit 8.000 de lei pentru a interveni pentru un hoţ judecat pentru săvârşirea a 9 infracţiuni de furt din locuinţe şi societăţi.

Procurorii DNA susţin că Şelaru s-a folosit de banii primiţi ilegal şi pentru a merge în luna mai la o reuniune a procurorilor criminalişti, la Cheile Grădiştei. Cu o zi înainte a fi reţinut, Vasile Şelaru a încercat să cumpere tăcerea unui martor oferindu-i 1.000 de lei.

Detalii incendiare ies la iveală în dosarul în care procurorul Vasile Şelaru, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, a fost arestat luni pentru trafic de influenţă. Ancheta în acest caz a fost declanşată „din oficiu”, însă surse judiciare spun că Vasile Şelaru se afla de mai multă vreme în vizorul serviciilor de informaţii, tocmai din cauza afacerilor în care intrase în ultimii ani.

Deşi oficial îşi desfăşura activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal, Şelaru se ocupa, prin intermediari, şi de tranzacţii cu maşini aduse din străinătate şi vândute la suprapreţ în oraş, deţinea un magazin în apropierea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui, dar şi suprafeţe de teren (la Murgeni şi în comuna Mihai Eminescu, din Botoşani) date în arendă.

Produsele obţinute în urma arendării terenurile le vindea prin intermediul poliţiştilor de la posturile de poliţie din mediul rural sau chiar la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui. Potrivit procurorilor DNA, la sfârşitul anului 2013  procurorul Vasile Şelaru a solicitat de la un infractor cu state vechi din satul Pogăneşti, comuna Stănileşti 130.000 lei, cu titlu de împrumut. Bărbatul în cauză, Ionel Lăcătuşu (43 ani) era cercetat într-un dosar de furt calificat aflat pe rolul Judecătoriei Huşi, fiind acuzat de săvârşirea a nu mai puţin de nouă furturi din societăţi şi din locuinţe. Lăcătuşu a acţionat pe raza mai multor comune de pe Valea Prutului. În imobilele vizate, smulgea sistemele de alarmă, după care fura tot ce îi pica la mână: electrocasnice, electronice, scule, haine, chiar şi jucării. Potrivit DNA, Şelaru a primit cu titlu de împrumut cei 130.000 de lei de la fratele lui Ionel Lăcătuşu, fără a stabili un termen de restituire. La câteva săptămâni de la primirea banilor, Şelaru a restituit lui Vasile Lăcătuşu 5000 de lei, diferenţa de 8000 de lei fiind păstrată de procuror pentru „demersuri în sensul soluţionării favorabile    a    cererii    de    recurs”. Pentru cele nouă furturi comise, cu un prejudiciu de 60.000 lei, Ionel Lăcătuşu a fost condamnat în octombrie anul trecut, de Judecătoria Huşi la patru ani şi jumătate de închisoare. Infractorul a atacat sentinţa cu recurs, dosarul aflându-se pe rolul Curţii de Apel Iaşi în momentul tratativelor purtate cu procurorul Şelaru.  Bani ilegali pentru a merge la simpozionul criminaliştilor Cel de-al doilea act material reţinut în sarcina procurorului Vasile Şelaru vizează o presupusă influenţă pe care acesta s-a lăudat că ar avea-o asupra unui ofiţer de la Serviciului de Ordine Publică din cadrul IPJ Vaslui, în vederea facilitării obţinerii unui aviz pentru un şofer al unei firme de pază controlată de nora naşei de botez a procurorului Şelaru – Elena Sandu. Procurorii DNA spun că Şelaru a primit de la aceasta 700 de lei, bani pe care i-a folosit pentru a participa la un simpozion al procurorilor criminalişti, desfăşurat în luna mai acestui an la Cheilea Grădiştei, în judeţul Braşov. Surse judiciare au precizat că de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui Şelaru a primit 300 de lei, în condiţiile în care participarea la acea reuniune costa 1000 de lei. Restul de 700 de lei ar fi urmat să îi fie decontaţi ulterior. Pentru a nu plati din buzunarul său restul, Şelaru spun procurorii DNA a primit 700 de lei de la patroana de facto a unei firme de pază, Elena Sandu. Procurorul Şelaru a recunoscut că a stat de vorbă cu poliţistul care se ocupa de avizare, însă el susţine că doar pentru a discuta despre chestiuni legislative şi nu pentru a-l influenţa în vreun fel. Nu aceeaşi interpretare au avut-o şi procurorii. A promis unui om de afaceri că îi scapă fiul de arest, iar beizadeaua a scăpat de cătuşe Cea de-a treia acuzaţie de trafic de influenţă reţinută în sarcina lui Şelaru vizează o intervenţie pe lângă un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad. La mijlocul lunii mai, fiul omului de afaceri Octavian Solomon, Andrei, a fost implicat, alături de alţi tineri, într-un scandal la o terasă din municipiul Bârlad. Evenimentul venea la o lună după ce aceeaşi beizadea snopise în bătaie un tânăr în centrul oraşului. Pe 29 mai, aflând că fiul său urmează să fie reţinut, Octavian Solomon l-a contactat prin intermediar pe procurorul Şelaru, promiţându-I un sejur pe litoral, dacă va interveni pe lângă procurorul care îi cerceta pe fiul, pentru a-l scăpa de arest. Pe 30 mai, chiar în ziua în care Andrei Solomon era reţinut pentru 24 de ore de procurorii bârlădeni, Vasile Şelaru s-a deplasat la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, „pentru a-I creea lui Solomon convingerea că are o influenţă reală asupra procurorului de caz”. Coincidenţă bizară, a doua zi beizadeaua Andrei Solomon avea să fie pusă în libertate, magistraţii Judecătoriei Bârlad dispunând arestarea sa la domiciliu. DNA nu a considerat ca această măsură ar fi fost luată urmare a intervenţiei lui Vasile Şelaru. Potrivit procurorilor DNA, săptămâna trecută, pe 26 iulie, magistratul vasluian suspectând că este filmat de unul dintre martorii la dosar “a oferit din bani proprii suma de 1.000 lei pentru a-i cumpăra astfel tăcerea şi a-i adormi vigilenţa privitoare promisiunile de traficare a influenţei sale” Motivarea arestării Procurorul de caz Origel Cotoi, de la DNA Iaşi, a menţionat în referatul prin care a propus arestarea preventivă că Vasile Şelaru ar fi comis fapte de o “periculozitate crescută”.  “Inculpatul, în calitatea pe care o deţine, de persoană obligată să vegheze la respectarea şi aplicarea legii, a comis faptele prevăzute de legea penală (în  forma concursului, dând dovadă de perseverenţa infracţională) folosindu-se tocmai de această calitate. Starea de pericol pentru ordinea publică, în cazul său, presupune o rezonanţa socială a unei fapte grave atât în rândul colectivităţii locale asupra careia şi-a exercitat influenţa negativă, cât şi la nivelul întregii ordini sociale, impunându-se o reacţie promptă şi eficientă a organelor judiciare”, menţionează procurorul ieşean care mai spune că “ori de câte ori există suspiciunea rezonabilă că un agent al statului lasă impresia că poate oferi ajutor infractorilor, sprijinindu-i în activitatile lor, luarea de îndată a celei mai severe măsuri preventive se justifică, fiind o necesitate. Măsurile luate împotriva persoanelor care sunt acuzate şi faţă de care există probe că au comis infracţiuni de corupţie trebuie să reflecte nu doar din punct de vedere penal măsura/sancţiunea dar trebuie să reflecte şi mesajul social transmis prin intermediul sistemului judiciar. Circumstanţele personale ale inculpatului, în mod evident favorabile (lipsa antecedentelor penale, studiile superioare) nu pot fi evaluate sub aspectul măsurilor preventive decât în contextul gravităţii concrete a faptelor şi scopului urmărit prin luarea unei astfel de măsuri. De altfel, tocmai profitând de cunoştinţele dobândite în cursul exercitării atribuţiilor de serviciu inculpatul a înţeles să obţină foloase necuvenite de la persoanele cărora le crea impresia că poate să influenţeze deciziile judiciare luate de colegii săi  magistraţi,   care   astfel  sunt   decredibilizaţi, inoculându-se ideea că se poate interveni în luarea procesului decizional de către persoane care au interese ilicite”

Sursa: Adevarul