Plantație de cannabis la marginea drumului european E 58 Botoşani- Suceava

O cultură importantă de cannabis a fost înființată pe marginea drumului european care face legătura între Botoșani și Suceava. Plantația de cânepă poate fi observată cu ochiul liber la marginea drumului E 58. Ea aparține unei familii din Vlădeni, iar cei care au cultivat cânepa sunt Mihai şi Catinca Afloarei.

Femeia, în vârstă de 82 de ani, pare a nu şti riscul la care se expune şi susţine că din cânepa culeasă face o mâncare delicioasă şi, mai mult decât atât, poate convinge orice curios de acest lucru. Bătrâna spune că seminţele le-a procurat de la un vecin şi a avut grijă de cânepă ca de porumb, pentru că în curând aşteaptă să facă turte, juflă şi chiar lapte de cânepă.

” Dacă veniţi puţin mai încolo vă dau nişte juflă şi turte cum nu aţi mai mâncat. Am pus-o primăvara asta în acelaşi timp cu porumbul după ce un vecin mi-a dat sămânţa. Nu ştiam că este ilegal. Nu mi-a spus nimeni”, susţine Catinca Afloarei.

Bătrânii au pus cânepă pe aproape jumătate de hectar putând transforma cultura, la maturitate, într-un adevărat depozit de droguri.

Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a Regulamentului său de aplicare, toate culturile de plante ce conţin substanţe stupefiante sau psihotrope trebuie autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.

În această categorie intră şi cânepa, care se cultivă tradiţional în ţara noastră, în special pentru obţinerea fibrei textile.
Specialiştii în domeniu consideră că nu există decât o singură specie de cânepă denumită ştiinţific Cannabis sativa. O varietate a acesteia este Cannabis sativa subspecia indica, cunoscută sub denumirea de Cannabis indica. Nu există varietăţi perfect delimitate ale cânepei care să prezinte stabilitate şi de aceea nu pot fi definite.

Caracteristic cânepei este faptul că, indiferent de varietate sau de zona în care aceasta este cultivată, ea biosintetizează un compus chimic cu efect halucinogen – tetrahidrocanabinol (THC) – a cărui concentraţie este influenţată de factori pedoclimatici, valoarea acestuia crescând necontrolat în verile deosebit de călduroase.

Datorită prezenţei acestui compus în compoziţia chimică a plantei, produsele vegetale obţinute din Cannaabis sativa (indiferent de specia cânepei din care acestea s-au obţinut), au fost introduse sub controlul legislaţiei internaţionale (Convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971) şi naţionale (Legea nr. 143/2000).

Prin Convenţia Unică asupra stupefiantelor, semnată la New York în 1961, la care România a aderat, comunitatea internaţională şi-a manifestat hotărârea fermă de a lupta împotriva oricăror operaţiuni ilicite legate de planta de cannabis (indiferent de concentraţia de THC).

În acest context, Convenţia stabileşte măsuri coercitive împotriva traficului ilicit, dar în acelaşi timp şi reguli de monitorizare a culturilor licite de cânepă, inclusiv prin sistemul autorizării.

Având în vedere tradiţia existentă în cultivarea cânepei, programele naţionale şi europene de viitor, care vizează creşterea suprafeţelor cultivate cu cânepă, precum şi încurajarea micilor cultivatori şi prelucrători de astfel de plante din ţara noastră, legislaţia naţională nu îngrădeşte aceste activităţi desfăşurate în scop licit.

Singura condiţie impusă este aceea de obţinere a autorizaţiei emisă de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.