DEZASTRU: Cum arată economia din Botoşani, „fabrica“ Armani şi Zara, judeţul unde cel mai mare angajator este spitalul şi doar două companii au afaceri de peste 200 mil. lei

„Industria textilă are o tradiţie îndelungată, însă în prezent este limitată doar la activităţile de pre­lucrare de bază, dar forţa de muncă existentă şi tradiţia din regiune reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea sectorului şi în alte trepte pe lanţul valoric“, se arată într-o prezentare a Botoşa­niului.

Salariile mici (1.200 de lei/lună salariul mediu net) şi forţa de muncă pregătită ar putea atrage noi investitori în Botoşani, după cum susţine Ovidiu Porta­riuc, care spune că până în prezent infra­struc­tura deficitară şi „o anumită limitare geo­grafică“ au fost piedici în calea dezvoltării oraşului.

Absolvent al Facultăţii de Finanţe Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, timp de şapte ani a lucrat ca director executiv la compania Multiagra (care administrează o fermă agricolă şi zootehnică), o afacere de familie care a obţinut finanţări din fondurile de preaderare de 2 milioane de euro, potrivit CV-ului lui Portariuc. În perioada studiilor universitare, el a primit un premiu special din partea Direcţiei de Prognoză din cadrul Ministerului Finanţelor pentru interesul manifestat în cercetarea problemelor de pognoză macroeconomică.

Membru al PNL de 16 ani, preşedintele Consiliului Judeţean din Botoşani şi-a început activitatea profesională la vârsta de 18 ani, ca asistent veterinar, meserie pe care a practicat-o timp de şase ani (fiind absolvent al liceului agroindustrial Sendriceni. Ulterior, timp de patru ani (1996 – 2000) a fost director la o firmă privată (potrivit CV-ului său), iar în 2000 a devenit viceprimar al comunei Suliţa şi totodată s-a înscris, la zece ani de la terminarea liceului, la facultate. A terminat în 2005 Faucltatea de Ştiinţe Juridice din cadrul Universităţii Ecologice “Dimitrie Cantemir” din Iaşi. A mai lucrat în Parlament, la prefectura judeţului şi iar în mediul privat, iar câteva luni în 2008 a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. În perioada 2008- 2012 a fost deputat din partea PNL, în Comisia pentru agricultură.

De profesie inginer hidrotehnist (absolvent al Institutului Politehnic Iaşi), Costică Macaleţi a mai fost prefect al judeţului în perioada 2001- 2004, iar ulterior a primit două mandate succesive  de deputat. A mai lucrat în instituţii precum Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani, Oficiul de Gospodărire a Apelor Botoşani sau în cadrul Staţiei Hidrologice Petroşani. A mai urmat cursurile unor programe de perfecţionare sau specializare oferite de Institutul Naţional de Administraţie şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Organizaţia Mondială a Sănătăţii /Institutul de Igienă şi Sănătate Publică/ Institutul de Cercetări şi Ingineria Mediului sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

PIAŢA MUNCII DIN BOTOŞANI:

Protopopiatul este unul dintre cei mai mari angajatori, salariile sunt cu o treime mai mici decât în restul ţării, iar tinerii migrează pentru a găsi un job

Cu o populaţie de peste 400.000 de persoane din care doar 50.000 au statut de salariat şi cu o economie în care investiţiile străine lipsesc, migraţia a fost, ca în celelalte judeţe sărace din regiunea Moldovei, singura soluţie viabilă pentru românii din Botoşani.

Peste 13.000 de locuitori ai Botoşaniului au plecat în străinătate pentru o perioadă îndelungată de timp, majoritatea în Italia şi Spania, iar alte 14.000 de persoane sunt temporar absente din ţară, potrivit rezultatelor de la recensământul din 2011.

Numărul celor plecaţi la muncă în străinătate ar putea fi în realitate de trei ori mai mare, potrivit estimărilor de la Statistică realizate la nivel naţional.

Spitalele, di­recţia judeţeană de asistenţă socială, angajatorii din industria textilă (Formens, Art­sana, Serconf, Con­ted, GT Company, Carreman, Rolana Tex, New Fashion, Italpant), compania de apă sau direcţia silvică sunt cei mai mari angajatori din judeţul Botoşani, potrivit datelor furnizate  de Inspecţia Muncii din aplicaţia Revisal la finalul anului trecut.

Surprinzător este faptul că Protopopiatul Botoşani, organizaţia care are rol de „administrator“ al parohiilor, este un angajator de top al judeţului, aflat pe locul 12 şi care are, potrivit estimărilor ZF, peste 300 de salariaţi.

„Din nefericire, în judeţul Botoşani situaţia nu este tocmai roz, în ciuda eforturilor făcute de autorităţi pentru atragerea de investiţii, pentru că locuri de muncă noi nu s-au prea creat în ultimii ani. Avem un mare deficit la capitolul infrastructură, la care se adaugă şi instabilitatea economică. Mână de lucru este, însă tinerii, de exemplu, au dificultăţi în a se angaja, pentru că cei care mai fac angajări preferă să ia personal cu experienţă“, a explicat Daniela Lozneanu, inspector-şef adjunct pe relaţii de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Botoşani.

Ea a adăugat că migraţia este un fenomen des întâlnit în judeţ şi că, în momentul în care oamenii nu au reuşit să îşi găsească un loc de muncă acasă, au mers în străinătate, unde au avut şi salarii mult mai consistente.

Salariul mediu net în Botoşani este de circa 1.200 de lei net pe lună, cu o treime mai mic decât salariul mediu net pe economie.

Nici la capitolul de noi angajări situaţia nu e mai bună: dacă în alte judeţe s-au făcut câteva mii de noi angajări în 2013 faţă de 2012, în Botoşani numărul de noi locuri de muncă înfiinţate în ultimul an a fost de 400.

„Există, într-adevăr, şi angajatori care ocupă locuri fruntaşe în materie de afaceri şi profitabilitate. Concedieri colective nu am prea avut în ultima vreme, iar locuri de muncă noi s-au mai creat în industria confecţiilor. Însă în această industrie se fac angajări pe salariul minim pe economie şi, uneori, se mai dau bonuri de masă. Şi în administraţia publică, un absolvent de facultate, angajat ca debutant, primeşte tot salariul minim pe economie“, a mai spus inspector-şef adjunct din cadrul ITM Botoşani.

O companie aflată pe locul 14 în topul celor mai mari angajatori din Botoşani şi pe locul 4 în judeţ după cifra de afaceri este procesatorului de carne Doly-Com. De ce a rămas un antreprenor român într-un judeţ deficitar în materie de infrastructură şi investitori?

„Am dezvoltat o afacere aici pentru că m-am născut şi trăiesc aici. M-am gândit la relocare, poate undeva spre centrul ţării, unde sunt autostrăzi, nu aici, aproape de Ucraina. Însă cea mai valoroasă resursă este capitalul uman, iar o relocare cu tot cu echipa ar fi prea costisitoare“, a explicat Iulian Căzăcuţ, fondator şi acţionar al Doly-Com. Compania are în prezent avem 330 de angajaţi.

„Ne bazăm foarte mult pe formarea profesională a oamenilor, mai recrutăm şi din rândul celor care s-au întors acasă după ce au lucrat în Germania. Tot timpul am acordat credit tinerilor, ne-am «autorizat» ca şcoală de formare profesională, iar toţi inginerii şefi de secţii au în prezent sub 30 de ani“, a mai spus Căzăcuţ.