Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Grupul parlamantar al PNL-ului au făcut publică poziţia Partidului Naţional Liberal, care se opune aprobării tacite, în Camera Deputaţilor, a Proiectului de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.
Iniţiativa Guvernului României, transmisă Parlamentului în data de 11 februarie, prevede desfiinţarea unui număr de 30 judecătorii şi parchete de pe lângă judecătorii fiind, în opinia reprezentanţilor PNL, elaborată “în dispreţul principiului supremaţiei legii şi împotriva prevederilor constituţionale”.
Deputaţii PNL, membri în Comisia juridică, au votat ieri raportul de respingere pentru acest proiect legislativ, astfel încât, astăzi, 8 aprilie, acesta va fi supus votului în plen, cu şanse de a fi respins. Dacă în Guvernul Boc au fost desfiinţate spitale, acum, în Guvernul Ponta 3, se doreşte desfiinţarea unor instanţe.
Accesul la justiţie este un drept fundamental, regăsit în mod expres în prevederile art.21 din Constituţia României. Acest drept fundamental este un drept pozitiv, adică un drept pentru a cărui realizare statul trebuie să intervină alocând resurse materiale şi de personal. Singurele limitări acceptate ale acestui drept sunt date de limitele resurselor economice şi sociale pe care statul le are la un moment dat! Altfel spus, dacă şi numai dacă nu există resurse, statul poate limita accesul liber la justiţie.
Nu există un studiu de impact privind efectele economico-sociale ale proiectului
La un calcul simplu, prin desfiinţarea a 30 de instanţe judecătoreşti sunt afectaţi: aproximativ 1 milion de cetăţeni justiţiabili, „rearondaţi”, şi aproximativ 500 de magistraţi şi funcţionari ai justiţiei „relocaţi” la alte instanţe.
Totodată, decizia desfiinţării unui număr de 30 judecătorii şi parchete de pe lângă judecătorii nu este justificată de costul funcţionării acestor instituţii, mai ales că România a avut anul trecut o creştere economică ce se preconizează a se repeta şi în acest an. Mai mult, cheltuielile au fost incluse în bugetul de stat aprobat pentru 2014 şi există soluţii pentru diminuarea lor, precum reducerea sau eliminarea diurnei de deplasare a magistraţilor, care, în foarte multe judecătorii, ajunge la o sumă semnificativă.
Judecătoriile propuse spre desfiinţare au raportat, în medie, 2.500-2.700 de dosare înregistrate anual, ceea ce înseamnă un total de 75.000-80.000 de dosare.
Cetăţenii vor avea de parcurs distanţe mai mari pentru a-şi căuta dreptatea
Membrii PNL care au depus amendamente în Comisia juridică referitoare la desfiinţarea judecătoriilor au subliniat că, prin desfiinţarea celor 30 de judecătorii, va creşte distanţa pe care cetăţenii arondaţi vor fi obligaţi să o parcurgă până la cea mai apropiată judecătorie.
Instituţiile europene au recomandat României îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi nicidecum desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti. Studiile arată că în Uniunea Europeană nu există o tendinţă clară în ceea ce priveşte evoluţia numărului de instanţe judecătoreşti de prim grad, echivalentul judecătoriilor noastre.
Pe lista judecătoriilor incluse în anexa la Proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea figurează şi judecătoria de la Darabani din judeţul Botoşani.
Desfiinţarea Judecătoriei Darabani ar afecta serios populaţia din zonă, pentru care accesul la justiţie ar putea fi drastic limitat din cauza distanţelor mari pe care oamenii ar trebui să le parcurgă până la cele mai apropiate instanţe din judeţ. Situaţia devine şi mai grea, dacă ţinem seama de faptul că Darabani are jurisdicţie pe zona cea mai îndepărtată de reşedinţa de judeţ. În plus, Judecătoria Darabani are graniţă cu două state extracomunitare, Republica Moldova şi Ucraina, ceea ce presupune că are activităţi specifice ce necesită mare experienţă.
Prin desfiinţarea Judecătoriei Darabani, se aduce atingere accesului la justiţie pentru populaţie din cauza distanţelor mari ce trebuie parcurse până la noile instanţe. Raportul „Sisteme judiciare din Europa: Eficienţa şi calitatea justiţiei” elaborat de Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ), ediţia 2012, atrage atenţia că accesul la justiţie nu poate fi limitat la resursele financiare, ci este de asemenea legat de accesul geografic la justiţie. Criticile vizează numai “volum mic de activitate” şi imposibilitatea alocării de fonduri, urmare a intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală.
Argumentul pentru păstrarea judecătoriei Darabani respectă principiul constituţional: justiţia mai aproape de oameni.
Pentru Judecătoria din Darabani, judeţul Botoşani, precum şi pentru celelalte 29 de judecătorii şi parchete propuse spre desfiinţare, statul a avut resurse chiar şi în perioada de vârf a crizei economice, astfel că se pune întrebarea de ce nu avem cu adevărat resurse pentru funcţionarea acestora acum, după ce guvernul actual spune că am avut o creştere economică de 3,5%.
Sursa. comunicat presa
