Scriitoarea Lucia Olaru Nenati, doctor in filologie, a publicat două noi cărţi intre care se află o corespondenţă structurală:
1. LUCIA OLARU NENATI, ARCADE SEPTENTRIONALE
( Reviste, personalităţi şi grupări literar-culturale din Ţara de Sus, implicate in consolidarea prin cultură a Marii Uniri de la 1918) Editura ACADEMIEI ROMANE, Bucureşti, 2007, 635 de pagini.
Cartea este prefaţată de 5 Cuvinte ale celor dintii cititori, semnate de: acad. Constantin Ciopraga, Dumitru Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Romane, prof. univ. dr. Dan Mănucă, prof. univ. dr. Liviu Leonte, şi prof. univ. dr. Dumitru Micu, acela care-şi incheie astfel cuvintul său: "Lucrare realmente ştiinţifică, impecabil documentată, bine scrisă, noua carte a doamnei Lucia Olaru Nenati va deveni, cu certitudine, titlu de referinţă in viitoarele cercetări de istorie literară consacrate Nordului romanesc".
Cartea decopertează un strat consistent de arheologie culturală in care se regăsesc numeroase fapte de "localism creator" – multe din Botoşani – darsemnificative pentru harta intregului naţional, al căror element de legătură il constituie publicaţiile literar culturale apărute la Botoşani imediat după Marea Unire, Junimea Moldovei de Nord şi Revista Moldovei in ale căror articole-program se află la loc de cinste ideea consolidării culturale a Marii Uniri şi care prin toate manifestările lor concrete au căutat să slujească acest deziderat şi să sprijine prin toate mijloacele ceea ce astăzi se cheamă "procesul de integrare" a teritoriilor nou alipite la intregul teritorial romanesc aflat atunci in forma sa natural organică. Un capitol special intitulat Efigia eminesciană este dedicat contribuţiilor substanţiale ale acestor reviste la propagarea şi cunoaşterea lui Mihai Eminescu.
Lucrarea operează un demers de restituire a unor personalităţi mai puţin sau de loc cunoscute, dar care-şi merită reiterarea, precum Constatin Iordăchescu, Tiberiu Crudu, Constatin Oprescu, N.N. Răutu, preot Toma Chiricuţă şi alţii şi produce importante informaţii inedite de istorie literară şi, mai ales, reconstituie atmosfera generală de avint naţional ce a generat evenimentul istoric al Marii Uniri de la care se implinesc acum 90 de ani. Pentru arealul botoşănean se marchează astfel o nouă perspectivă asupra trecutului său cultural căci aici este pusă in lumină o adevărată epocă de efervescenţă culturală locală ce se adaugă la tradiţia culturală deja bogată a acestui ţinut, dar care pină acum se intemeia mai mult pe performanţele unor mari personalităţi născute aici insă realizate şi consacrate in alte zări.
2. LUCIA OLARU NENATI, GEORGE VOEVIDCA. VIAŢA ŞI OPERA, Editura Biblioteca Mioriţa, Cimpulung Bucovina, 2007, 160 de pagini.
Cartea cuprinde un profil monografic şi o antologie poetică a operei lui George Voevidca şi constituie o primă lucrare dedicată acestui important poet bucovinean din perioada Marii Uniri din 1918, altădată o adevărată vedetă literară, colaborator important al revistelor botoşănene Junimea Moldovei de Nord şi Revista Moldovei, apoi pe nedrept ignorat, o dată cu ocultarea deliberată a intregii culturalităţi organice romaneşti, dar mai ales a celei bucovinene, in perioada comunistă. După ce fusese pentru prima dată relevată in cartea anterioară a autoarei, Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii, (Ed. Geea, Botoşani, 2000), această nouă carte aprofundează şi personalitatea tatălui poetului, folcloristul Alexandru Voevidca, realizatorul celebrei colecţii de folclor bucovinean incă nici azi publicată integral şi care-i poartă numele şi pe baza căreia autoarea a operat altădată reconstituirea cintecelor interpretate de Mihai Eminescu. In acest sens se poate afirma că noua carte are in vizor, de fapt, in mare măsură nu numai personalitatea poetului, ci familia Voevidca, in genere, in chip de remarcabil "clan cultural".
Amindouă aceste cărţi complementare se incadrează in momentul aniversar al acestui an şi au, pe lingă statutul de restituiri de istorie literară, şi un rost de resuscitare a unor modele culturale atit de necesare, mai ales tinerei generaţii, azi cind panoplia chipurilor exemplare a devenit din ce in ce mai săracă
