In toate bisericile si manastirile din judet s-a oficiat, simbata noapte, slujba de Inviere, iar credinciosii au mers sa ia Lumina. Potrivit traditiei, dupa Inviere, oamenii se intorc acasa cu lumina aprinsa. Credinciosii vor trebui sa-si tina luminarile aprinse toata noaptea, pentru a pastra Lumina Invierii, care simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului.
Dupa ce pasesc peste prag, credinciosii se inchina, iar apoi sting luminarea in grinda, afumind-o pe aceasta in semnul crucii. Luminarea este pastrata cu cea mai mare sfintenie tot anul pentru a o avea la indemina si a o putea aprinde la intimplari primejdioase.
Timp de 40 de zile, pina la Sarbatoarea Inaltarii Domnului, credinciosii se saluta cu "Hristos a inviat!" si-si raspund cu "Adevarat a inviat!".
Duminica Invierii reitereaza momentul de acum doua mii de ani, cind Iisus Hristos a fost rastignit, iar a treia zi dupa moarte mironositele care au dus balsamuri la mormintul Domnului, pentru a-I unge trupul, au gasit mormintul gol.
Impotriva tuturor celor care L-au acuzat si batjocorit, numit in deridere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbindit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti.
Invierea Domnului sau Sfintele Pasti isi trage denumirea de la cuvintul ebraic Pesah al vechilor iudei, care inseamna "trecere". Mai intii, cuvintul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de catre Dumnezeu dintru nefiinta intru fiinta, iar mai apoi, trecerea poporului israelitean din robia egipteana la libertatea deplina.
Prin rastignirea si Invierea Domnului, Pastele a continuat sa reprezinte, pentru fiecare om in parte si pentru intreaga omenire, o trecere, atit de la moarte la viata, cit si o trecere de la robia pacatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Data la care se sarbatoreste Pastele depinde de doua fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade intotdeauna la 21 martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamintului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara). Astfel, Pastele este serbat intotdeauna in prima duminica dupa luna plina de dupa echinoctiu.
Specifice sarbatorilor pascale sunt ouale rosii, preparatele din carne de miel, pasca si cozonacul.
Traditia crestina leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Iisus. Sfinta Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, I-a adus oua, care s-au insingerat sub cruce.
