In cadrul Zilelor Teatrului „Mihai Eminescu” din acest an, care s-au derulat pe parcursul mai multor zile, au fost prezentate spectacole montate de câteva trupe teatrale din: Bucureşti – U.N.A.T.C – „I.L. Caragiale” şi Teatrul Independenţilor Profesionişti, (Cabaretul cuvintelor), Teatrul „Tineretului” Piatra Neamţ (Frumoasa călătorie a urşilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt), Teatrul Municipal „George Bacovia” Bacău (Angajare de clovn) şi Botoşani („Atelierul de Teatru” al Colegiului „Mihai Eminescu” – Şcoala lui Gufi şi,desigur, Teatrul „ Mihai Eminescu” – Buzunarul cu pâine şi Caii la fereastră) toate acestea fiind întrupări teatrale pe textele pieselor semnate de dramaturgul Matei Vişniec.
În cadrul colocviului desfăşurat în ultima zi în Sala de marmură a teatrului s-au analizat coordonatele operei acestui celebru autor român, născut la Rădăuţi şi domiciliat la Paris, printr-o alocuţiune susţinută de universitara ieşeană Anca Maria Rusu. A fost proiectat, de asemeni, un film intitulat Matei Vişniec – Acasă, realizat de Andreea Ştiliuc de la TVR Iaşi.
Deoarece tema majoră a colocviului – moderat de directorul teatrului, Traian Apetrei, – dar şi a evenimentului, a fost împlinirea a 175 de ani de teatru în limba română la Botoşani şi a 55 de ani de activitate a Teatrului „Mihai Eminescu” cu trupă proprie, acestui subiect i-a fost dedicată o comunicare în cadrul colocviului, susţinută de dr. Lucia Olaru Nenati, ea însăşi fost director al teatrului într-o perioadă de mare dificultate dar şi de mare performanţă. Domnia sa a prezentat şi cel de-al treilea volum al cărţii Istoria Teatrului la Botoşani semnată de prof. Ştefan Cervatiuc care tratează în acest tom perioada cuprinsă între anii 1925-1944. Prezentatoarea a relevat importanţa acestei lucrări pentru viaţa culturală botoşăneană şi naţională arătând că prin această demers iniţiat de către directorul teatrului, Traian Apetrei, „s-a fondat instituţia istoriei teatrului botoşănean”.
A fost prezentată şi cartea La cumpăna dintre milenii de Constantin Adam de către istoricul Gheorghe Median care a arătat calităţile şi interesul autorului pentru teatrul botoşănean şi pentru temele patriotice. Cei doi autori şi-au expus punctele de vedere urmărite în cărţile lor.
Actorul Ion Dichiseanu prezent la finele săptămânii trecute la Botoşani
După prezentarea ultimului spectacol din programul manifestării, s-a desfăşurat o „Intâlnire cu actorii din ”generaţia de aur”,cei care au început seria activităţii trupei proprii a teatrului în 1958, dintre cei 16 de atunci fiind prezenţi acum doar trei: Ion Dichiseanu, Stelian Preda şi Sergiu Tudose, care şi-au exprimat cu emoţie sentimentele prilejuite de revederea scenei începutului.
Cu acest prilej directorul actual al Teatrului „Mihai Eminescu” le-a oferit acestora Diplome de recunoştinţă, plachete aniversare şi setul celor trei volume ale Istoriei Teatrului la Botoşani, (iar doamnelor generoase jerbe florale), însemne care au fost acordate autorilor cărţilor proaspăt lansate, foştilor directori ai teatrului gazdă – în afară de Stelian Preda, fiind prezentă doar Lucia Olaru Nenati.
Aceste însemne ca şi Diplome de prieten al teatrului au fost oferite, după caz, şi altor invitaţi: critici şi cronicari teatrali (prof. univ. dr. Ştefan Oprea, Carmen Mihalache, Doru Mareş), colaboratori (Carmen Veronica Steiciuc), oficialităţi locale (în absenţă), foştilor actori: Elena Ligi, Florita Rusu, Gheorghe Geo Popa, unor reprezentanţi ai teatrului de la Cernăuţi (director Iuri Marceac) şi altor foşti salariaţi devotaţi ai teatrului. Unii dintre cei distinşi cu aceste însemne de merit au fost invitaţi să-şi exprime impresiile şi părerile pe marginea acestui eveniment.
In final, s-au făcut fotografii de grup care vor figura desigur în viitoarele consemnări de istorie ale vieţii teatrale la Botoşani, acesta de acum reprezentând un eveniment de maximă importanţă şi greutate al actualităţii culturale botoşănene.
