Constantin Conţac: Am fost un deţinut exemplar, am scris şi o carte, dar nu mi-a fost luată în seamă

Constantin Conţac s-a prezentat vineri la Judecătoria Botoşani solicitând eliberarea condiţionată. Îmbrăcat în costum, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a fost tăcut, vorbind doar la cererea judecătorului. Completul de judecată i-a admis cererea după trei ore de la proces.

A fost reprezentat în instanţă de nora sa, avocata Alina Conţac, care a menţionat că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru eliberare condiţionată, după ce a executat 368 de zile, incluzând cele lucrătoare, din pedeaspa de trei ani primită anul trecut. Comisia din cadrul Penitenciarului şi-a dat aviz pozitiv asupra eliberării, iar procurorul prezent în sala de judecată a constat de asemenea îndeplinirea condiţiilor.

” Constantin Conţac a lucrat la restaurarea capelei Penitenciarului Botoşani, a văruit şi vopsit celula în care a stat, fiind dată exemplu la manifestări. A solicitat să scrie o carte, iar iniţial i-a fost admisă cererea, ulterior fiind respinsă. A reuşit să o redacteze împlinindu-şi un vis mai vechi”, a declarat avocata în faţa instanţei. Cartea a fost prezentată şi completului de judecată, însă a fost returnată avocatului la scurt timp.

Un alt motiv pentru care s-a solicitat eliberarea este că deţinutul are un venit stabil, din pensie şi un domiciliu în care locuieşte cu familia lui ” care îl iubeşte mult şi îl poate ajuta la reabilitare”.

Când i s-a dat cuvântul, Constantin Conţac, a menţionat că îşi însuşeşte tot ce a spus avocata, fiind vizibil emoţionat.

Instanţa a admis cererea formulată, însă decizia nu este definitivă.

Constantin Conţac a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, alături de fiul său Liviu Conţac, la câte trei ani de închisoare pentru infracţiuni de corupţie. Eliberarea condiţionată în cazul fostului preşedinte al CJ s-a pus în discuţie după executarea unei treimi din pedeapsă, în cazul fiului său legislaţia specifică două treimi din pedeapsă, diferenţa dintre cei doi fiind vârsta, un criteriu de care se ţine cont în aceste situaţii.