Adormirea Maicii Domnului sau Sântămaria Mare, una dintre marile sărbători ale bisericii creştine, prăznuită în 15 august, marchează trecerea de la vară la toamnă şi este, totodată, Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. Potrivit Mediafax, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocşi şi catolici în fiecare an pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului.
Potrivit tradiţiei bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înştiinţată printr-un înger de trecerea ei la cele veşnice, iar apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai tîrziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar, intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos şi luată cu trupul în împărăţia cerurilor.
În 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice şi culturale.
În unele zone ale ţării, în dimineaţa zilei Sfintei Maria, femeile merg la biserica, unde împart struguri, prune, faguri de miere, şi apoi în cimitir, pentru a tămâia mormintele.
La ţară se obişnuieşte ca de Sântămaria Mare să fie angajaţi pândarii în vii şi să fie „legat” ciocul păsărilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.
De Sântămaria Mare se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac.
Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria (15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semănării grâului.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului prefaţează deschiderea sezonului de nunţi (16 august-14 noiembrie), începerea târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morţilor.
Prin unele zone ale ţării, în ajunul sărbătorii, 14 august, numită „Ziua cercurilor Sfintei Mării”, oamenii se adună şi povestesc despre bunătatea şi minunile Maicii Domnului.
În unele părţi ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată „a morţilor”, fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, şi la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, o „colivă de struguri”, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor, „să fie de sufletul lor”.
În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie). Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează, joi, hramul.
În fiecare an de ziua Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Curtea de Argeş, lăcaş rectitorit la începutul secolului al XVI-lea de către Neagoe Basarab, îşi aşteaptă credincioşii, care vin să se închine Sfintei Fecioare Maria şi Sfintei Filofteia.
Şi mănăstirile Bistriţa, Frăsinei, Govora şi Sărăcineşti din Arhiepiscopia Râmnicului, mănăstirile Brâncoveni şi Strehareţ din Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, precum şi Mănăstirea Celic Dere din Episcopia Tulcii îşi prăznuiesc hramul de Adormirea Maicii Domnului.
În sărbătoare se află şi Catedrala episcopală din Giurgiu, care îşi sărbătoreşte primul hram.
De ziua hramului, la Mănăstirea Văratec, maicile se pregătesc pentru credincioşii care vor trece pragul mănăstirii. Tot pe 15 august îşi cinstesc hramul şi Mănăstirea Bistriţa şi Schitul Draga, din judeţul Neamţ, mănăstirile Cozancea şi Zosin, din judeţul Botoşani, mănăstirile Rarău, Humor, Feteşti, Schitul Orata şi Plutoniţa din Suceava.
În ziua Sântămariei Mari, la mai multe mănăstiri au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului şi pelerinaje.
Icoana Maicii Domnului „Prodromiţa”, de la paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, a fost dusă la Mănăstirea „Sfânta Maria” din Techirghiol, care are hramului Adormirea Maicii Domnului. Patriarhul Daniel va săvârşi joi Sfânta Liturghie de hram la această mănăstire. Icoana Maicii Domnului „Prodromiţa” este o copie fidelă după pictura şi ferecătura din argint aurit a icoanei originale „Prodromiţa”, făcătoare de minuni, de la Sfântul Munte Athos. Credincioşii se pot închina icoanei „Prodromiţa” la Mănăstirea din Techirghiol până în dimineaţa zilei de 19 august.
În Transilvania au loc mai multe pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea Bic din judeţul Sălaj adună pelerini din toate zonele ţării. La fel se întâmplă la Mănăstirea Moisei, judeţul Maramureş, unde se află o icoană a Maicii Domnului, dăruită aşezământului monahal de un călugăr din Muntele Athos. La Mănăstirea Rohia, judeţul Maramureş, are loc, de asemenea, o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Şi istorica mănăstire de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, îşi sărbătoreşte hramul.
La Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, judeţul Cluj, are loc, cu ocazia hramului, unul dintre cele mai mari pelerinaje din ţară. Pelerinii vin să participe la slujbe şi să se închine icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
