Decanul baroului Bota din Botoşani, obligat să nu părăsească municipiul, după o noapte în arestul poliţiei

Consilierul local al municipiului Suceava Marcel Dan Roibu (PNL) şi-a petrecut noaptea de vineri spre sâmbătă într-o celulă de la subsolul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, după ce, alături de alte cinci persoane, a fost reţinut pentru 24 de ore, în dosarul „falşilor avocaţi”, care intră de ani de zile cu procese în sălile de judecată.

Din cele 20 de persoane aduse la audieri vineri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, în urma celor 36 de percheziţii în judeţele Suceava şi Botoşani, dar şi în municipiul Bucureşti, consilierul Roibu, în vârstă de 47 de ani, avocat în aşa-numitul „Barou Bota”, a ieşit cu cătuşe la mâini, alături de alte cinci persoane puse sub acuzare în acest dosar.

„O plimbare”, aşa cum declara iniţial consilierul la intrarea în clădirea Parchetelor sucevene, s-a transformat într-o noapte de coşmar pentru Marcel Dan Roibu, care a fost „cazat” de procurori în arestul poliţiei judeţene.

Cine sunt ceilalţi suspecţi reţinuţi

În boxele cu gratii de la subsolul IPJ Suceava au ajuns şi bucureşteanul Pompiliu Bota, fondatorul „Barourilor Bota”, dar şi avocaţii Daniela Brânduşa Maxim (decan al „Baroului Bota” Suceava), Adriana Liliana Caisîn, Dumitru Roland Mândrilă, avocaţi în baroul lui Bota de la Suceava, şi Ionel Marian Jurgiu (decan al baroului similar de la Botoşani).

După expirarea ordonanţelor de reţinere, cei şase au fost aduşi din nou în faţa procurorului de caz care a dispus faţă de Roibu, Caisîn, Maxim, Mândrilă şi Jurgiu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Aceeaşi măsură a fost luată şi faţă de alţi doi suspecţi în acest dosar, care nu au făcut parte din lotul celor şase reţinuţi, respectiv Andrei Stan şi Mircea Meslec.

Un alt avocat „Bota” pus sub învinuire în acest dosar, Dumitru Dascălu, a primit interdicţia de a părăsi ţara pentru următoarele 30 de zile.

Singurul care a fost dus în faţa judecătorilor cu propunere de arestare preventivă este Pompiliu Bota, cel care a clonat practic Uniunea Naţională a Barourilor din România, copiind practic legitimaţiile, robele, împuternicirile avocaţiale, delegaţierele pe care le au avocaţii baroului tradiţional.

Bucureşteanul, susţin anchetatorii, a reuşit să păcălească un întreg sistem judiciar din România, creând de la sine putere barouri paralele celor existente deja şi scoţând pe bandă rulantă avocaţi, fără respectarea legislaţiei în vigoare (Legea 51/1995, legea profesiei de avocat).

Infracţiunile pentru care avocaţii „Bota” au la rândul lor nevoie de avocaţi  

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, infracţiunile pentru care sunt cercetaţi cei 20 de suspecţi sunt: „asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune, exercitarea fără drept a profesiei de avocat, folosirea fără drept a denumirilor Barou, Uniunea Naţională a Barourilor din România, a denumirilor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat, reţinându-se iniţierea unei asocieri şi aderarea la aceasta în vederea săvârşirii infracţiunilor de exercitare fără drept a profesiei de avocat, de folosire fără drept a denumirilor şi însemnelor specifice profesiei de avocat şi de înşelăciune, precum şi inducerea în eroare a mai multor părţi vătămate prin prezentarea cu calitatea nereală de avocat”.

În faţa acuzaţilor aduse de procurori, suspecţii au avut avocaţi aleşi, de data aceasta, din baroul tradiţional. Pompiliu Bota a fost singurul nevoit să accepte avocatul din oficiu, aşa cum cer procedurile.

De peste zece ani, avocaţii Bota intră cu dosare în sălile de judecată din toată ţara

Povestea barourilor paralele datează tocmai din 2002 (la Suceava – din 2005) şi, culmea, ani de zile, avocaţii „Bota” au intrat nestingheriţi în sălile de judecată de la instanţele din România şi au încasat comisioane frumuşele de la justiţiabili.

Cum de a fost posibil?! E greu de explicat şi de către un specialist în domeniu, mai ales că sute de magistraţi (judecători, procurori) au respins plângerile formulate împotriva avocaţilor Bota, întărind practic argumentele acestora cum că activitatea lor ar fi cât se poate de legală.

Posibile răspunsuri: vid legislativ, superficialitatea unor magistraţi care au dat sentinţe ce ulterior au fost preluate de alţi magistraţi care s-au confruntat cu cazuri Bota şi s-au „inspirat” din soluţiile precedente şi, poate cel mai important, o minte genială, a lui Pompiliu Bota, care a ştiut să-şi construiască o apărare imbatabilă, cel puţin până în prezent, în faţa avalanşei de acuzaţii ce i s-au adus în ultimii zece ani.

Anchetatorii acestui dosar arată că multe dintre soluţiile date de procurori, chiar dacă erau de neîncepere a urmăririi penale, au fost atacate în instanţă, tocmai pentru a le da greutatea unor hotărâri judecătoreşti, iar acele sentinţe se adăugau la mapa cu argumentele unei pledoarii care a încurcat un întreg sistem judiciar. 

Avocaţii Bota au fost cercetaţi pentru exercitarea fără drept a unei profesii, însă atâta timp cât nici o instanţă nu a spus negru pe alb că barourile Bota sunt în afara legii, majoritatea dosarelor nu au mai ajuns în instanţă. 

„Inculpatul a atentat grav şi fără precedent la stabilitatea sistemului judiciar din România, la credibilitatea acestuia”, au susţinut procurorii în faţa instanţei de judecată atunci când au cerut arestarea lui Pompiliu Bota. 

O altă întrebare fără răspuns deocamdată este ce se va întâmpla cu miile de sentinţe date în toată ţara în procesele la care au luat parte avocaţii barourilor Bota, dacă activitatea acestora se va dovedi că a fost în afara legii.

Barourile paralele, creaţia unei fundaţii umanitare înfiinţate de Pompiliu Bota

Acum 11 ani, Pompiliu Bota a înfiinţat două asociații de binefacere şi o filială a uneia dintre ele, în ale cărei acte constitutive figura, pe lângă ajutarea copiilor bolnavi, în dificultate sau a spitalelor, ori constituirea unei unităţi economice, salon de masaj, cosmetică, a unui studio de înregistrări sau ziare, canele radio sau televiziune, şi „înfiinţarea de barouri”.

Pe baza unor hotărâri luate în cadrul acestor entităţi create, bucureşteanul a decis de la sine putere să înfiinţeze o asociaţie profesională a avocaţilor din România – UNBR. Scopul, declarat atât în statut, cât şi în actul constitutiv: „apărarea, promovarea şi reprezentarea drepturilor şi intereselor profesionale economice şi sociale ale membrilor ei”.

De aici, însă, explică anchetatorii, Pompiliu Bota şi-a extins afacerile şi a început să înfiinţeze barouri, după care – aşa cum se arată într-o hotărâre definitivă dată în cursul anului trecut de Judecătoria Deva, prin care Bota a fost condamnat definitiv la şase luni de închisoare cu suspendare pentru exercitarea profesiei de avocat – şi-a dat dreptul de a desfăşura activităţi specifice profesiei de avocat, atât pentru sine, cât şi pentru alte persoane, prin înfiinţarea de cabinete individuale de avocatură.

Ba mai mult, Bota a început să organizeze în propria sa structură şi concursuri de admitere în profesia de avocat, sfidând practic, mai arată anchetatorii, prevederile legale.

S-a ajuns astfel în scurt timp la barouri paralele celor existente deja în toate judeţele ţării, inclusiv Suceava (din 2005), toate sub aceeași denumire ca cea existentă deja – Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR). Practic, structura lui Bota era o copie, dacă vreţi, a structurilor de avocaţi tradiţionale.

Ca să vă daţi seama de asemănarea izbitoare dintre cele două structuri, la Suceava de exemplu, până şi site-urile baroului tradiţional şi cel al lui Bota sunt aproape identice. Cel tradiţional, cu toate actele în regulă, este www.baroul-suceava.ro, iar cel al baroului Bota -www.baroulsuceava.ro, singura diferenţă fiind cratima din prima adresă de pagină web. 

Argumentele procurorilor

Asociaţia profesională a lui Bota, arată anchetatorii, organiza practic concursuri de admitere în profesia de avocat, atestând membrilor ei „calităţi de avocat inexistente, eliberând înscrisuri fictive şi facilitând astfel săvârşirea infracţiunilor de către ceilalţi participanţi”.

Procurorii suceveni vorbesc şi despre o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului (nr. 24057/2003), care statuează caracterul ilicit al activităţilor desfăşurate de Pompiliu Bota. 

„Curtea a apreciat că obiectivele statutare ale asociaţilor înfiinţare de inculpat (n.r. – Pompiliu Bota) contravin dispoziţiilor legale care interzic „crearea de barouri” şi exercitarea profesiei de avocat în afara Uniunii Avocaţilor din România (Baroul Tradiţional). Curtea a luat în considerare îndeosebi faptul că membrii asociației înființate de inculpat „şi-au arogat prerogative care erau de competența exclusivă a Uniunii Avocaților din România (Baroul Tradițional)”, se arată în referatul propunerii de arestare preventivă a lui Pompiliu Bota.  

În aceleaşi documente se face referire la o hotărâre din decembrie 2004 a Judecătoriei Târgu Jiu prin care a fost desființată filiala asociaţiei care a stat la baza înființării Asociației Profesionale a Avocaţilor din România, creaţia lui Bota. 

De altfel, instanțele din România au dispus desființarea tuturor fundațiilor înființate de Pompiliu Bota.

Concurs pentru avocaţi, în ziua percheziţiei la sediul UNBR, varianta Bota 

Chiar şi după ce a fost condamnat definitiv, anul trecut, de Judecătoria Deva, Pompiliu Bota şi-a continuat activitatea, organizând periodic concursuri de admitere în profesia de avocat.

Chiar vineri, când poliţiştii trimişi de la Suceava au descins la sediul Uniunii barourilor lui Bota din Bucureşti, era programat un astfel de concurs.

În urma percheziţiei au fost ridicate printre altele următoarele bunuri: 2.742 dosare ale persoanelor care fac parte din asociaţia condusă de Pompiliu Bota; 48 ştampile cu însemnele UNBR; 104 legitimaţii tip card, înseriate şi eliberate nominal emise de către UNBR Baroul Bucureşti; 166 legitimaţii de avocat tip card de culoare roşie necompletate; 98 cărţi de identitate pentru avocat de culoare albastră necompletate şi trei completate; 11 insigne metalice cu inscripţia UNBR.

Pompiliu Bota, interdicţie de a părăsi ţara. Procurorii fac recurs

Sâmbătă seară, în jurul orei 21.30, Pompiliu Bota a fost dus cu cătuşe la mâini la sediul Judecătoriei Suceava, procurorii cerând arestarea preventivă pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi complicitate la înşelăciune. Aproape de miezul nopţii, când expira de altfel şi reţinerea lui Pompiliu Bota, a fost dată şi sentinţa: învinuitul a fost obligat să nu părăsească ţara în următoarele 29 de zile.

Procurorii nu au fost mulțumiți de decizia judecătorului de serviciu şi au făcut recurs, care se va judeca săptămâna aceasta, la Tribunalul Suceava.

Reacţia lui Pompiliu Bota: „Şi-au luat-o în barbă”

Lăsat să se întoarcă acasă, la Bucureşti, însă cu interdicţia de a părăsi localitatea, Pompiliu Bota a acordat un interviu celor de la Lumea Justiţiei (luju.ro), material publicat ieri după-amiază pe site-ul respectiv.

Bota îl acuză pe procurorul de caz că este influenţat de avocaţi din Baroul Tradiţional şi susţine că toate acuzaţiile sunt nefondate. „Am fost singurul dus în faţa instanţei cu propunere de arestare preventivă, dar şi-au luat-o în barbă. (…) Procurorul mi-a vorbit urât şi nu a putut să răspundă la nici o întrebare. Când îi dădeam o hotărâre judecătorească, o arunca pe jos. El calcă pe hotărârile judecătoreşti, pentru el nu înseamnă nimic. (…) Judecătoarea mi-a dat interdicţia de a părăsi ţara timp de 30 de zile. Le-am spus că dacă chiar sunt atât de periculos, să îmi dea măcar o interdicţie şi m-au ascultat. (…) Au venit să caute droguri, pistoale, acte false de avocatură, poveşti dintr-astea. Ne-au ridicat documentele… Susţineau că am săvârşit infracţiuni de exercitare fără drept a profesiei, de înşelăciune, de folosire fără drept a denumirilor, a însemnelor de avocat. Am întrebat pe cine am înşelat eu, nu există nici o persoană vătămată! Procurorul Bujorean a spus că inculpatul, eu, mă pregătesc să comit alte infracţiuni. Care sunt alea? Nu este nici o dovadă! Eu am depus practica pe Suceava, am fost cercetat şi de Parchetul Judecătoriei Suceava, mi s-a dat neînceperea urmăririi penale. În fiecare judeţ am fost cercetat. Un coleg de-al nostru a fost chiar achitat de Curtea de Apel Suceava, instanţa de ultim grad care ne va judeca pe noi în ultima instanţă. Am ataşat toate hotărârile, NUP-urile, soluţii din 2013 ale colegilor”, a declarat pentru luju.ro Pompiliu Bota. 
Sursa: Monitorul de Suceava

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *