Concert simfonic sub bagheta lui Leonard Dumitriu la Filarmonică

filarmonica BotosaniVineri, 8 februarie 2013, ora 18,30
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor 

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: LEONARD DUMITRIU
Solist: REMUS RÎMBU, vioară

În program:

Franz Schubert: Uvertura operei Rosamunde (Zauberharfe)
                    Andante; Allegro vivace

F. Mendelssohn-Bartholdy: Concertul pentru vioară şi orchestră, în mi minor, op. 64
                    Allegro molto appassionato;
                    Andante; Allegretto non troppo;
                    Allegro molto vivace 

 P a u z ă 

Franz Schubert: Simfonia a IV-a, în do minor – „Tragica”
                    Adagio molto; Allegro vivace
                    Andante
                    Menuetto: Allegro vivace
                    Allegro
LEONARD DUMITRIU
 – dirijor –

LEONARD DUMITRIU – AUTOBIOGRAFIE: Sunt absolvent al Liceului de Artă Octav Băncilă din Iaşi, a cărui secţie de pian am urmat-o între anii 1968  1980. Printre profesorii din liceu se numără Doina Simovici, Ionela Tudor, Cornelia Apostol, Carmen Danicov (pian), Doina Popovici (armonie), Sanda Georgescu (istoria muzicii şi forme muzicale), Ion Măzăreanu (ansamblu coral). Ca elev am susţinut numeroase recitaluri de pian cu programe cuprinzând lucrări ale compozitorilor preclasici până la contemporani, inclusiv numeroase lucrări de compozitori români, şi am apărut ca solist alături de orchestrele simfonice din Iaşi, Botoşani şi Bacău, în două concerte de Mozart şi Konzertstück de Weber.

Între anii 1981  1985 am urmat cursurile Conservatorului George Enescu din Iaşi, secţia compoziţie-dirijat. Aici i-am avut ca mentori pe Vasile Spătărelu (compoziţie), Anton Zeman (armonie), Viorel Munteanu (contrapunct), Cristian Misievici (orchestraţie), Sabin Păutza şi Ion Baciu (orchestră), Mihail Cozmei şi Gabriela Ocneanu (istoria muzicii), Corneliu Calistru (clasa de operă şi orchestră), Adrian Diaconu (teoria muzicii), Cornelia Diaconu (citire de partituri), Liliana Gherman (forme muzicale),  Mihaela Constantin (pian). În acelaşi timp, am fost discipolul maestrului Pascal Bentoiu.

Compoziţiile din timpul studenţiei, de la lieduri la lucrări pentru orchestră au fost interpretate în concertele Clasei de Compoziţie şi premiate la concursurile studenţeşti. Tot atunci am dirijat orchestra Conservatorului în manifestările de la Piatra Neamţ (câteva lucrări preclasice şi Dixtuorul de George Enescu) precum şi producţia Clasei de Operă cu opera Căsătoria secretă de Cimarosa, pe scena Operei Române din Iaşi.
La absolvirea studiilor mi s-a decernat Diploma de Merit.

Din anul 1986 şi până în prezent sunt dirijor permanent la Opera Naţională Română din Iaşi, post pe care l-am obţinut prin concurs.
În decursul timpului am dirijat la Teatrele de Operă din Iaşi, Craiova, Cluj, Timişoara, Constanţa, Novi Sad (Serbia), Chişinău (Rep. Moldova). Am fost dirijor invitat al orchestrelor simfonice din Iaşi, Arad, Satu Mare, Timişoara, Botoşani, Constanţa, Târgovişte, Craiova, Râmnicu Vâlcea. Am mai activat ca dirijor al Filarmonicii Mihail Jora din Bacău (1994  1995) şi dirijor invitat la Teatrul Liric din Braşov (1998  1999). 

Împreună cu colectivele Operei  Române din Iaşi, Teatrului Muzical N. Leonard din Galaţi şi Teatrului Muzical Elena Teodorini din Craiova am întreprins turnee artistice în Italia (1994, 1995), Germania (2001, 2002, 2003, 2004, 2009) şi Elveţia (2001, 2002,2003, 2008, 2009, 2010).

Am realizat înregistrări, în calitate de dirijor, pentru fonoteca Radio România, împreună cu Orchestra de Cameră a Radiodifuziunii Române şi câţiva solişti vocali şi instrumentişti. Am fost invitat, în calitate de membru al comisiei de angajare, la selecţionarea instrumentiştilor pentru nou înfiinţata orchestră a Filarmonicii din Târgovişte.

O realizare artistică demnă de interes este un master  class de operă organizat în SUA de Vermont Opera Theater în august 2000 şi august 2001,  fiind invitat să conduc această manifestare în calitate de Artistic director&conductor. Tot în SUA am dirijat într-un concert al Montpelier Chamber Orchestra Society, în august 2001.

Deosebitul meu interes faţă de muzica de operă este evidenţiat de repertoriul  impresionant precum şi de montarea unor lucrări mai puţin cunoscute, cum ar fi Cei patru bădărani de Wolf- Ferrari şi Mefistofele de Boito. Spectacolul cu Cei patru bădărani a fost înregistrat şi transmis de Televiziunea Română, iar spectacolul Mefistofele a primit premiul pentru Cel mai bun spectacol de operă al anului 1999, decernat de revista Actualitatea muzicală.

Ca profesor asociat, în perioada 1994  1998 am condus orchestra Universităţii de Arte din Iaşi, instituţie la care am predat în aceeaşi perioadă şi la Clasa de operă.

În anul 1990 am fost admis ca membru stagiar al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar din 1992 sunt membru definitiv al acestei uniuni de creaţie. La Adunarea Generală a UCMR din aprilie 2006 am fost ales ca membru în Consiliul Director, reconfirmat fiind în cadrul Adunării Generale din aprilie 2010.

Lucrările mele au fost executate public în numeroase manifestări camerale şi simfonice, atât în ţară cât şi în străinătate, au fost înregistrate şi transmise de Radio România Muzical şi Cultural, precum şi de Radio Iaşi. Opera de cameră Groaznica sinucidere din strada Fidelităţii a figurat ca spectacol pe afişul Operei Române din Iaşi în stagiunea 1998  1999 şi câteva lucrări au fost tipărite de edituri din SUA şi Germania. Spectacolul Aşa grăit-a Caragiale, cuprinzând operele de cameră Groaznica sinucidere din strada Fidelităţii şi Două Loturi a avut premiera pe 4 decembrie 2002 la Opera din Iaşi, înscriindu-se în agenda manifestărilor dedicate anului aniversar Caragiale. Premiera absolută a operei într-un act Articolul 214, după I.L. Caragiale a avut loc pe scena Operei Naţionale Române din Iaşi la data de 3 aprilie 2004, ca o coproducţie între Universitatea de Arte George Enescu şi Opera ieşeană.

În data de 4 decembrie 2001, cu prilejul spectacolului de închidere a Festivalului de Operă şi Balet care are loc periodic la Iaşi, primarul municipiului la acea vreme, dr. Constantin Simirad mi-a conferit DIPLOMA DE EXCELENŢĂ pentru nivelul înalt al spectacolului Mefistofele de A. Boito şi pentru realizări artistice de prestigiu în ţară şi străinătate.  Numele meu apare în The Contemporary Whos Who ediţia 2003/2004, editat de American Biographical Institute.

Prin decretul prezidenţial numărul 36 din 7 februarie 2004, preşedintele României, domnul Ion ILIESCU mi-a conferit Medalia Ordinul Cultural clasa I.

În anul 2005 am obţinut titlul ştiinţific de Doctor în Muzică, în urma pregătirii şi susţinerii Tezei de Doctorat cu tema Caragiale în muzica de operă. Îndrumătorul ştiinţific a fost dl. prof. univ. dr. Viorel Munteanu iar lucrarea a fost apreciată cu distincţia Magma cum laudae.

În anul 2007 am fost nominalizat, de către Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pentru premiul de excelenţă pentru muzică simfonică, decernat de Uniunea Patronatelor din România.

În data de 26 martie 2008 a avut loc pe scena Operei Naţionale Române din Iaşi premiera absolută a operei Amici la  Five oclock, lucrare receptată pozitiv de către public şi critică.

Cea mai recentă creaţie este opera O scrisoare pierdută, în 4 acte, definitivată la finalul anului 2009 şi achiziţionată de UCMR în anul următor, aflată, deocamdată, în manuscris.

La finalul anului 2007 am prezentat spre publicare la Editura Muzicală din Bucureşti primele două volume (din trei) ale cărţii mele Caragiale în teatrul liric, o analiză în detaliu a creaţiilor de operă inspirate de marele scriitor, lucrare de amploare ce continuă cercetarea începută odată cu studiile doctorale. Volumul I, Opera comică (ISBN 978  973  42  0509  7), a apărut în decembrie 2008, iar volumul al II-lea, Drama muzicală, opera fantastică, musicalul, teatrul instrumental şi baletul (ISBN 978  973  42  0559  2) a ieşit de sub tipar în decembrie 2009. Ambele volume au avut o bună primire din partea colegilor muzicieni. Cel de al treilea volum, în care analizez propria creaţie de operă pe texte de Caragiale, a fost predat Biroului Muzicologie al UCMR şi Editurii Muzicale, pentru a fi tipărit.

Începând cu toamna anului 2011, am reluat colaborarea cu Universitatea de Arte Geroge Enescu din Iaşi, în calitate de profesor asociat, la disciplinele Armonie şi Contrapunct.

În noiembrie 2011, Universitatea Apollonia din Iaşi a organizat a doua ediţie a Congresului Internaţional Anual al Institutului de Cercetări Acad. I. Hăulică, în cadrul căruia am îndeplinit funcţia de Preşedinte al Comitetului de Organizare a secţiunii Vocea Umană, simpozion interdisciplinar. În cadrul acestei manifestări am susţinut conferinţa cu tema De la ţipăt la cantabilitate, vocea umană în ascensiunea spre arta spectacolului liric, lucrarea ce urmează a fi publicată în volumul dedicat Congresului şi Simpozionului Vocea umană.

Tot în noiembrie 2011 am dirijat orchestra Teatrului Muzical Nae Leonard din Galaţi în cadrul Galei jubiliare prin care Şcoala Populară din Brăila a aniversat cei 60 de ani de existenţă, manifestare de excepţie la care au participat mai mulţi solişti vocali originari din Brăila, care susţin o intensă activitate pe plan naţional şi internaţional.

În decursul celor 25 de ani de activitate dirijorală am colaborat cu majoritatea soliştilor de operă din România, dintre care îi amintesc pe Elena Moşuc, Leontina Văduva, Ionel Voineag şi Mioara Cortez, dar şi cu mulţi interpreţi străini, în numeroase spectacole, gale şi concerte. 

REMUS RÎMBU
   – violonist – 

         Este elev în clasa a XI-a la Liceul de Muzică Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca, unde studiază vioara cu profesoara Corina Marc. Anterior a studiat la Oradea cu profesorii Cornel Micuţ şi Gavril Ardelean. Între anii 2001-2008 a urmat cursurile Liceului de Artă din Oradea, la clasa de vioară a profesorilor Sebastian Bratu şi Agneta Tokay. În decursul timpului a participat la diverse cursuri de măiestrie printre care cele susţinute de Florin Paul în martie 2011 la Cluj-Napoca şi cele ale lui Gabriel Croitoru în iulie 2011 la Buşteni.

Primul contact cu scena l-a avut la vârsta de 6 ani, ca pianist, ipostază în care a obţinut o menţiune la Concursul  Naţional de Interpretare Marţian Negrea, Ploieşti, ediţia a III-a, 2001. Alege apoi vioara, de care se simte mai atras, obţinând rezultate meritorii la diferite concursuri de gen: Premiul II la Concursul de Interpretare Instrumentală Bucuriile Muzicii  vioară, Oradea, 2003, Premiul I  la Concursul Naţional de Interpretare Faza Judeţeană – Oradea – 2007, Premiul I la Concursul de Interpretare de Muzică Preclasică  Oradea, 2007, Menţiune la Concursul de Interpretare Instrumentală Faza Zonală – Baia Mare, 2007, Premiul II la Olimpiada Naţională de Interpretare – Alba Iulia, 2009, Premiul II la Olimpiada Naţională de Interpretare  Bucureşti, 2012, Premiul I la Concursul Internaţional Sigismund Toduţa  Deva, 2012, Premiul I la Concursul Naţional Tinere Talente  Oradea, 2012, Premiul II la Concursul Internaţional Lira de Aur  Suceava, 2012 şi Diploma de Onoare la Concursul Internaţional Gaetano Zinetti  Verona, 2012. Este de asemenea laureat cu Premiul II la Concursul-Festival J. S. Bach 2006 şi cu Diploma de excelenţă la Festivalul J. S. Bach – Şcoala de Muzică A. Bena  – Cluj-Napoca de cinci ori, de două ori în anul 2007 (la secţia de vioară şi la secţia de muzică de cameră), apoi în 2009, 2011 şi 2012, în 2012 obţinând Marele Premiu la acelaşi festival.

Activitatea sa de solist concertist însumează lucrări de Kreisler, Sarasate, Mozart, Bruch şi Beethoven, opusuri prezentate în 18 concerte susţinute în compania orchestrelor simfonice ale Filarmonicilor din Oradea, Ploieşti, Târgu-Mureş şi Iaşi, precum şi orchestra Liceului Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca, sau Noua Orchestră Transilvană cu sediul la Bistriţa.

Debutul său pe scenele internaţionale a fost de bun augur, prin succesul repurtat în Grecia, în cadrul Cohilia International Festival şi ca solist al concertului orchestrei Clark College din Vancouver, S.U.A, susţinut în iunie 2010.

În anul 2011 a efectuat un al doilea turneu de recitaluri în Statele Unite, ocazie cu care a susţinut o audiţie la una dintre cele mai celebre Universităţi de muzică, Juilliard, din New York, în urma căreia decanul facultăţii de muzică, prof. univ. dr. Stephen Clapp a remarcat: Remus cântă cu pasiune şi excelenţă şi este unul dintre cei mai eficienţi comunicatori ai bucuriei muzicale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *