Creştinii care se încumetă să respecte rânduielile bisericeşti au de ţinut, de obicei, în Ajunul Bobotezei, post negru: nu se mănâncă şi nu se bea nimic, dacă nu toată ziua – măcar până la ora 12. A doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Totuşi, dacă Ajunul cade duminică sau sâmbătă, nu se ţine post negru.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească seara botezul. Abia apoi puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
În zilele noastre, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare. În unele regiuni, creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până în 14 ianuarie, odovania praznicului.
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioşilor şi locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei şi tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, la sfinţirea icoanelor, a bisericilor şi a Sfântului şi Marelui Mir.
În casele credincioşilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate şi dintr-însa se gustă pe nemâncate, în zilele de post şi ajunare. Potrivit învăţăturii Sfinţilor Părinti, „firea apei celei sfinte este să spele şi trupul şi sufletul, să-l sfinţească, să-l înnoiască şi să-l facă fiu al lui Dumnezeu”.
