…Îi recitesc cu atenţie ultima compoziţie literară trimisă prin poşta electronică: «Puşkin. Orizonturi slave…». Exact o sută de versuri ample frumos ordonate în pagină, cu un conţinut tematic atrăgător… I se spune cu multă simpatie D.M.G., aşa cum îl tachinează apropiaţii şi este ultimul creator nou apărut în peisajul literar al Botoşaniului, de mai puţin de doi ani; un nume cunoscut acasă şi în ţară, şi, îndrăznesc să spun, deja etichetat ca poet de bună calitate prin stilul clasicizant debordant cu o puternică amprentă personală, o scriere purtătoare a unui mesaj emoţional plin de viaţă.
Apreciat, ajutat şi încurajat cu căldură să persevereze de către remarcabili oameni de cultură cu multă experienţă- acad. Mihai Cimpoi, Lucia Olaru Nenati, George Corbu, Virginia Paraschiv, George Baciu, Ion Ionescu-Bucovu, Florian Copcea, Ileana Floran, Nadia Cella-Pop, Elena Toma, Lucian Perţa, Vasile Larco şi mulţi, mulţi alţii- a fost primit şi tratat cu răceală, aici în Botoşani, de către nişte mărunte personaje caragialeşti al căror nume chiar nu merită a fi menţionate în contextul acestor rânduri. Câtă dreptate avea Einstein: «Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziţii violente de la minţile mediocre». Domnule Dorel Mihai Gaftoneanu, eu cred că acolo sus, sus, Marele Eminescu te va aşeza de-a dreapta lui, în ciuda răutăţilor din partea acestor elitişti, veleitari, snobi care fac numai acte de prezenţă la marile agape si sindrofii organizate şi la aniversarea naşterii dar şi la comemorarea plecării celestului nostru poet. Scriam acum aproape un an un titlu în Actualitatea botoşăneană: «LA BOTOŞANI A RĂSĂRIT O NOUĂ STEA A POEZIEI ROMÂNEŞTI?!» Da, ei bine, aşa şi este! Versificator perseverent format la şcoala marilor înaintaşi Topîrceanu şi Coşbuc dar şi cu idei care îl apropie de profunzimea satirelor lui Eminescu, iată, cu adânci rădăcini în operele menţionaţilor consacraţi, postmodernistul Gaftoneanu reuşeşte să demonstreze că are ceva de spus şi o face cât se poate de bine, găsindu-şi un loc binemeritat printre scriitorii de talent. Textele din Informatorul Moldovei, “Odiseea Omenirii – o carte de excepţie semnată de Dorel Mihai Gaftoneanu”, articol al publicistului Gabriel Bălaşa sau: «Dorel Gaftoneanu, cel mai premiat poet botoşănean» şi «Gaftoneanu, între stea de viitor şi supernovă în colaps» ale ziaristului Ioan Rotundu îmi dau perfectă dreptate, premoniţia mea despre D.M.G. s-a adeverit…
Interesantă aceasta formă de prezentare, «parodie-pamflet» sau, cum îi spune autorul, prozopoem satiric, experiment literar la frontiera proză-poezie, un amestec omogen de epopee, elegie, odă, un liant de legatură dintre proză şi poem, cu un bogat bagaj versificat riguros de relatări, informaţii precise şi umor savuros… O excelentă invitaţie scrisă la cultura bazată pe studiu, nu spoiala cu care rămâi dintr-un banal dialog cu comesenii pe la reuniuni.
Prin ceea ce ne arată autorul în “Steaua Nordului, Polaris”, “Odiseea omenirii”, dar şi prin “Trilogia siderală” şi culegerea integrală de psalmi biblici versificaţi, ambele în curs de apariţie, acesta se trădează a fi un idealist loial culturii autentice şi literaturii sănătoase acumulate din spaţiul clasicilor români, ruşi, francezi, anglo-americani în zeci şi zeci de ani de ani de lectură pe băncile şcolii şi bibliotecii. Pe cartea dumnealui de vizită oricine poate citi, nici mai mult nici mai puţin decât… «pasionat de literatură, poet, stilul neoromantic termidorian»!!! Originală, de excepţie autoprezentare!
Premiat de peste douăzeci de ori la concursurile naţionale în ultimul an, cetăţean de onoare al localităţii de naştere, iniţiator al curentului literar neoromantic termidorian- o născocire de nume amuzantă cu trimiteri clare la curentul enciclopedist şi la Revoluţia franceză, promotor al catrenului umoristic de bun gust şi al portretisticii literare în versuri…
Spicuiesc câteva rânduri de confesiune din «ZECE ÎNTREBĂRI PENTRU… DOREL MIHAI GAFTONEANU» articol al redactorului-şef, profesorul Georgică Manole, apărut în revista de cultură “Luceafărul” Botoşani:
«Personal, apreciez în mod egal poezia cu rimă, cu vers liber sau alb, poemul în proză, proza rimată sau ritmată, dacă îmi trezeşte un sentiment, dacă îmi spune ceva, iar dacă totuşi mă întrebaţi despre gusturi, atunci pentru mine poezia autentică este cea cu ritm şi rimă, asemenea originalului pus faţă în faţă cu nişte copii mai mult sau mai puţin reuşite… O poezie care nu spune nimic este orice altceva, numai poezie nu… Obicei prost al pământului, cutumă bine înrădăcinată în modul nostru de viaţă, centrifugarea adevăratelor valori către marginea societăţii este un nărav greu de lepădat. Iar aici, în nordul ţării, mai mult ca oriunde, se simte bine de tot în largul lui…»
Împreună cu d-l Gaftoneanu şi alături de mulţi alţii, suntem fondatori şi cosemnatari ai manifestului literar “Primăvara culturii româneşti”, o invitaţie la reactualizarea operei stâlpilor de valoare ai societăţii dar şi o mişcare de protest faţă de degenerarea fără precedent a ambientului cultural naţional, iniţiativă demnă de urmat pentru cei mai tineri şi pe care o dorim de bun augur în viitorul apropiat.
Reamintindu-mi vorbele nemuritoare ale filozofului german Konrad Adenauer: «Toţi trăim sub acelaşi cer, dar nu toţi avem acelaşi orizont.» şi «Facit indignatio versum!», cum afirma Juvenal cu multă vreme în urmă, D.M.G. îmi vorbea cu foarte fin umor despre nevoia imperioasă de continuă autodepăşire şi despre clasificarea poeziei contemporane mai degrabă în poezie muncită şi nemuncită decât în poezie aparţinând unui curent sau altuia…. L-am perceput ca pe un adversar declarat al promovării inculturii crase şi elitismului prin metode lipsite de onestitate, flagelul acestor două decenii postdecembriste. Prin talent şi demnitate având ca suport munca asiduă, adevărat crez de viaţă, poetului Dorel Mihai Gaftoneanu îi prevăd un traseu ascendent de mare scriitor de satiră. Aş dori ca aceste memorabile cuvintele ale lui Octavian Goga, cuvinte pe care poetul botoşănean le îndrăgeşte în mod deosebit, să îmi ţină loc de final…: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.”
Autor: Marin Toma, scriitor, fondatorul revistei de cultură DOR DE DOR, Dor Mărunt, Călăraşi
Domnule Toma,
Un articol se trimite la o singura publicaţie. Cine îl preia, va nominaliza locul primei publicări. Modul acesta, folosit de domnii Gaftoneanu si Toma, de a trimite un articol peste tot în galaxie, cum o face în ultima perioadă, nu ţine de o deontologie a celor care publică. Articolul acesta l-am citit mai întâi în „Actualitatea botoşăneană”, apoi verificând, l-am întâlnit şi în „Luceafărul”. Voi continua verificarea. Cine de la cine l-a preluat fără acordul primului?
Felicitari domnului Gaftoneanu si colegilor sai de „suferinta” care-si propun sa lupte cu incultura , incultura care a inundat pina la sufocare societatea romaneasca . Dar ii reamintesc acestui domn ca mi-a promis citeva volume cu „scrierile” domniei sale impreuna cu un cuvint „de bine” si un atutograf. Doar mi-a promis . Sau , poate cine stie !?
Oricum, mult succes in continuare in activitatea titanica pe care o desfasoara
Mereu un prieten
Totusi sa pastram masura ca e mai bine. Deci hai sa fim seriosi!
[MARKED AS SPAM BY ANTISPAM BEE | Server IP]
CEEA CE CONTINE ARTICOLUL DE MAI SUS E UN PAS MICUT IN SCHIMBAREA IN BINE A COMPORTAMENTULUI PUBLIC DAR POATE CA MACAR VA DA MULTORA DE GANDIT. FELICITARI D-LUI GAFTONEANU SI LA MAI MARE!
[MARKED AS SPAM BY ANTISPAM BEE | Server IP]
exemplele de oameni pasionati nu sint rare dar ne este noua greu sa admitem ca sint altii peste medie
Din aproape in aproape, dai lustratului dreptate.
D.M.G este un nume/steaua lui nu va apune/se ridica tot mai sus/nu a terminat de spus/ celor mici, si ranchinosi,veninoşi si puturosi/versul sau este o arta /nu cu voi vrea s-o împartă.
Cu acest poet as propune ca pe frumosul segment stradal din orasul Botosani să i se acorde cea mai mare stea in prezenta conducatorilor urbei si a bisericii. Ar fi un moment plin de incarcatura nu numai in lumea literara botosaneana dar si acelor ce se vor opri o clipa sa citeasca numele acestor oameni.Nefrustatule , crezi ca vei avea vreo sansa la o steluta
[MARKED AS SPAM BY ANTISPAM BEE | Server IP]
O explicatie ar fi ca Mos Craciun cu barba lunga a preluat articolul de la unul sau de la altul si uite-asa ai ajuns sa ai de ce sa te miri, fiule!
Mai bine ai recunoaste ca te racaie invidia, pezevenghi mic ce esti, ca doar si tu porti barba, asa-i?
Cel mai mare port al orasului este acest Gaftoneanu!!
D.M.G., FELICITARI DE LA NOI, MAESTRE!
[MARKED AS SPAM BY ANTISPAM BEE | Server IP]
Poemele publicate ale poetului Gaftoneanu au ceva special iar aceasta este ceea ce il deosebeste de toti autorii cunoscuti- este original in exprimare.
Pe mine ma atrag titlurile de poezii cu numele lui cu atat mai mult cu cat il cunosc.
Nu mi-am imaginat ca poate fi atat de inspirat.
De reprosat nu am nimic, poate totusi marimea textelor.
PRIETENUL SI FOSTUL COLEG DOREL GAFTONEANU ARE O ASCENSIUNE DE NECREZUT CA SCRIITOR DE SATIRA SI NU ARE CONCURENTA IN BOTOSANI SI IN TARA PROBABIL.
II DORESC SA AJUNGA UNDE ISI PROPUNE IAR NUMELE LUI SA RAMANA PRINTRE SCRIITORII TARII.
[MARKED AS SPAM BY ANTISPAM BEE | Server IP]
Poetul Dorel Mihai Gaftoneanu nu mai poate fi oprit din ascensiunea lui. El şi-a ales greul luptei la baionetă cu lumea perfidă din sfera cultural-politică din oraşul siretean Botoşani iar opera lui va dăinui atâta timp cât unda Siretului o va asculta. Pentru că da, unda acestui râu reţine cântecul curat popular, folclorul autentic românesc cu grai specific moldovenesc. În şipotele lui, se desluşeşte şi azi Marea Poezie a Eminescului, poetul nepereche… Şi fără teamă de a greşi, de a fi judecat… de la marele nostru poet naţional, nimeni până la Dorel Mihai Gaftoneanu nu a mai doinit, nu a mai glosat, nimeni nu a mai înălţat ode de anvergură. Nimeni nu şi-a mai adus aminte de marii pictori, sculptori naţionali, dar de ce nu, şi de marii poeţi ai lumii. Nu-l mai împiedicaţi, nu-i mai staţi în cale. El nu va pierde, stă pe un munte de cultură şi va fi în stare să strivească o tiranie literară dar nu va strivi „corola de lumini a lumii”.
Marin Toma
[MARKED AS SPAM BY ANTISPAM BEE | Server IP]
Notă de lector ( într-un univers de sensuri…)
« De la primele… retuşuri, mulţi i-au remarcat talentul
Eleganţa, simplitatea, bunul gust, rafinamentul… »
Cu eleganţa şi rafinamentul versificării, ritmul şi rima succedându-se în cel mai armonios mod, poetul Dorel Gaftoneanu ne relatează desfăşurarea unor fapte, ne transmite stări şi ne pune în “contact” cu opera marelui Brâncuşi.
Şlefuind cuvântul şi smulgându-i formele cele mai frumoase, esenţializate, estetizate, asemenea maestrului Brâncuşi, însoţit de fina ironie… poetul aduce în faţa cititorilor versuri profunde, “marcante”… Amprenta personală, inconfudabilă scoate în evidenţă vitalitatea şi vibraţia afectivă a trăirilor, imaginaţia debordantă şi fecundă. Instrumentele stilistice folosite dau cuvintelor forţă sugestivă, durabilitate, valoare expresivă. Poetul este un sensibil estetician, efervescenţa ideilor producând importante efecte în conştiinţa cititorului.
VALENTINA BECART