Prefect Costică Macaleţi:
Preacucernici părinţi, onorată asistenţă, dragi botoşăneni, dragi români,
Îmi revine onoranta misiune de a vă adresa salutul meu, în deplin respect şi preţuire şi de a vă împărtăşi emoţia şi mândria pe care o trăiesc alături de dumneavoastră în această zi de mare sărbătoare a poporului român.
Ziua de 1 Decembrie, proclamată „Ziua Naţională a României” prin Legea nr. 10/1990 şi consfinţită în Constituţia României, este ziua în care toţi românii îşi onorează ţara şi cinstesc cu profundã recunoştinţã generaţiile care au luptat pentru libertatea şi unitatea neamului romanesc.
Actul istoric desăvârşit la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, ne obligă şi în prezent, după 94 de ani, să privim cu mare responsabilitate moştenirea politică şi ideologiocă pe care o avem de la întemeietorii României Mari.
Statul Român, creat la 1 decembrie 1918, a parcurs etape istorice care i-au marcat destinul dar care, prin sacrificiul multor români şi voinţa întregului popor, a devenit o ţară democratică, parte integrată, cu drepturi depline, a Uniunii Europene.
De aceea Ziua Naţională trebuie să ne insufle curajul civic manifestat de înaintaşii noştri, să ne fie mereu imbold spre solidaritate naţională.
Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca eforturile şi sacrificiile românilor de-a lungul istoriei, să fie spre binele nostru comun.
Tricolorul, ca simbol al Statului Român, să ne reamintească tuturor românilor, din generaţie în generaţie şi din toate categoriile sociale, că suntem cu toţii responsabili de viitorul societăţii româneşt,i iar acest moment de sãrbãtoare să reprezinte un prilej de trăire românească, de unitate şi solidaritate.
Aş vrea să vă transmit emoţia şi sentimentele frumoase pe care le trăiesc în această zi şi vă adresez tuturor sincere urări de bine, de sănătate şi împliniri .
„La mulţi ani ROMÂNIA !” La mulţi ani români! La mulţi ani dragi concetăţeni!
Preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu:
Onorat auditori
Doamnelor şi domnilor,
Sărbătorim astăzi împlinirea a 94 de ani de la înfăptuirea visului de aur al românilor, ideal înălţător al unei Românii Unite şi Mari.
Dorinţa de a vedea adunaţi toţi românii în graniţele aceluiaşi stat liber, independent printre naţiunile lumii a prins contur la 1 Decembrie 1918 când, lupta pornită cu trei secole înainte de către oştenii lui Mihai Viteazul, a întregit trupul ţării.
1 Decembrie este ziua noastră naţională, o zi a sărbătoririi Marii Uniri a tuturor românilor, o zi în care toţi ne simţim mai aproape de valorile româneşti şi ziua în care gândurile celor plecaţi peste hotare se îndreaptă către noi.
Sunt multe forme de manifestare a patriotismului şi a dragostei de neam dar cred că una dintre cele mai demne forme este de a ne simţi mândri de istoria noastră şi de numele de ROMÂN, de a ne amintim să fim mai buni cu cei de alături de noi, să respectăm şi să păstrăm valorile şi tradiţiile pentru care strămoşii au luptat şi pe care ni le-au lăsat moştenire.
Vă mulţumesc tuturor pentru participarea la această sărbătoare şi vă rog să nu uitaţi că, aşa cum a spus marele istoric Nicolae Iorga: „Unirea va trebui consolidată printr-o activitate complexă, permanentă, de durată”.
La Mulţi Ani, România! La Mulţi Ani, români!
Primar Ovidiu Portariuc:
Sărbătorim pentru a 23-a oară, în prima zi a lunii decembrie, Ziua naţională a României. Evenimentul, cu profunde reverberaţii în conştiinţa românilor, ne poartă cu gândul la Alba Iulia, acolo unde, cu 94 de ani în urmă, în faţa a peste 100 000 de mii de oameni din Ardeal şi din toate provinciile istorice româneşti, s-a săvârşit ultimul act al realizării statului naţional unitar român, unirea Transilvaniei cu Ţara.
Venită după hotărârile istorice luate la 27 martie 1918 la Chişinău şi 15 octombrie acelaşi an la Cernăuţi, prin care basarabenii şi bucovinenii deciseseră reunirea cu Patria Mamă, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia consfinţea împlinirea idealului de veacuri al românilor – de a se vedea reuniţi între hotarele aceluiaşi stat, pe care, cu mândrie, l-au numit România Mare.
Evenimentul de astăzi, ne prilejuieşte ocazia de a ne exprima gratitudinea şi recunoştinţa faţă de cei care, la masa de scris, în cabinetele diplomatice sau pe câmpul de luptă au făcut posibilă reunirea tuturor românilor într-un singur stat.
Marea Unire este consecinţa activităţii înaltelor spirite ale neamului românesc, de la Grigore Ureche şi Miron Costin până la Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga, care prin operele lor, răspândite pe tot cuprinsul românesc, au ţinut treaz sentimentul naţional, şi au făcut să crească, din generaţie în generaţie, dorinţa unirii într-un singur stat, mare românesc.
Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a fost rodul strălucitei acţiuni diplomatice româneşti care, înainte de intrarea ţării în Primul Război Mondial, a obţinut din partea Puterilor Antantei recunoaştere drepturilor istorice ale României asupra Transilvaniei şi Bucovinei.
Nu în cele din urmă, Marea Unire este rezultatul eroismului popular, a avântului şi elanului patriotic a nenumărate generaţii de români, care de-a lungul istoriei au ţinut piept celor care au vrut să-i alunge din vatra formării lor ca neam şi din istorie. O ultimă expresie a acestui eroism necondiţionat, au oferit-o combatanţii – de la simplu ostaş la general – care, în marile bătălii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, din vara anului 1917, au înfrânt armatele germane, aducându-şi o inestimabilă contribuţie la victoria Antantei şi la încheierea unui război în care rolul României nu a putut fi ignorat.
[În aceste momente solemne, se cuvine să subliniem faptul că Marea Unire este şi rodul acţiunii botoşănenilor – ofiţerilor şi soldaţilor Regimentelor 37 Infanterie şi 8 Vânători, ale căror eforturi eroice au făcut posibilă oprirea înaintării armatelor germane la Măgura Caşinului, Valea Suşiţei şi Oituz în cursul anului 1917, locotenentului Gheorghe Olinescu mort în luptele pentru cucerirea Ardealului din august 1916, maiorul Grigore Ignat, imortalizat de sculptorul Horia Miclescu în grandiosul monument alături de care ne aflăm, mort, cu mitraliera în mână la luptele cu armatele germane de la Mărăşeşti, din august 1917, căpitanului Eugen Vasicov, medicilor militari, colonel Alexandru Vârcov şi maior Alexandru Calcăntraur, preoţilor militari Ioan Răţescu şi Ion Bârlogeanu şi numeroşilor eroi necunoscuţi, cărora patria le va fi mereu recunoscătoare.]
Sărbătoarea Zilei Naţionale constituie un fericit prilej de a evoca o pagină din trecutul glorios al ţării, şi în acelaşi timp de a ne scruta viitorul. Este momentul în care trebuie să ne angajăm să ducem mai departe idealurile celor care au înfăptuit Marea Unire, să facem din România noastră şi a urmaşilor noştri o ţară prosperă, demnă, al cărei nume să fie rostit cu respect oriunde în lume. Este momentul în care trebuie să fim mai conştienţi mai mult decât oricând că pe umerii noştri apasă o responsabilitate de care nu ne putem dezice, aceea de a ne ridica la valoarea înaintaşilor. România de azi, membră a Uniunii Europene, trebuie să devină o voce distinctă în concertul naţiunilor continentului, pe măsura trecutului său şi a potenţialului material şi uman de care dispune, pe care le-a demonstrat de nenumărate ori de-a lungul istoriei. Trebuie să fim convinşi în puterea şi tăria noastră şi în viitorul fericit al ţării.
La mulţi ani, România! La mulţi ani, dragi botoşăneni!
Senator PDL Daniel Humelnicu:
Onorată asistenţă,
Distinşi invitaţi,
Celebrăm 94 de ani de la cel mai important eveniment pe care l-a trăit naţiunea română în secolul 20: naşterea României Mari. Toate personalităţile politice şi intelectuale din societatea noastră au luptat pentru acest ideal urmărit consecvent, timp de secole.
În aceste momente de sărbătoare, este de datoria noastră să elogiem amintirea şi jertfele acelora care au slujit cu devotament aspiraţia de a-i uni pe toţi românii într-un stat indivizibil şi capabil să-şi protejeze fiii. România Mare s-a clădit pe temeiul sacrificiilor interne, dar şi cu sprijinul unor puteri europene situate de partea dreptăţii istorice.
Prin Marea Unire, naţiunea română si-a dovedit vocaţia europeană, apartenenţa europeană şi, de aici, mândria că am reuşit să revenim definitiv în comunitatea democraţiilor evoluate.
România însumează cetăţenii şi instituţiile acestei ţări. De aceea, relaţia de parteneriat dintre instituţii şi cetăţeni este esenţială pentru viitorul României.
Armata română este, cu siguranţă, unul dintre pilonii pe care s-a construit Marea Unire. Jerfta românilor din Primul Război Mondial nu a rămas nerăsplătită. Astăzi, armata este una dintre instituţiile purtătoare de tradiţii româneşti în lume. Contribuţia militarilor noştri pe teatrele de operaţiuni din afara frontierelor reprezintă unul din cele mai convingătoare argumente ale prezenţei româneşti în comunitatea euro-atlantică. Interesul naţional a fost mereu urmărit de Armata Română prin forţă, pregătire şi patriotism. Le datorăm recunoştinţă tuturor soldaţilor români din trecut, precum şi celor care apără interesele ţării în lume astăzi.
Existenţa şi evoluţia unei naţiuni atârnă de factori foarte diferiţi, dar nimic durabil nu se poate ridica fără dragostea sinceră de propriul neam. Această forţă, alături de încrederea în Dumnezeu, în puterea unităţii, a menţinut poporul român laolaltă. Este datoria noastră să cultivăm legătura fiecărui român cu neamul în care s-a născut. Nici un popor nu reuşeşte să reziste în istorie dacă această legătură nu este puternică.
În calitate de senator în Parlamentul României, am datoria să apăr valorile naţionale şi să le transmit pe mai departe, copiilor noştri, generaţiilor viitoare. Eu îmi iubesc ţara şi nu la nivel declarativ, ci concret, prin fapte reale, care demonstrează păstrarea valorilor naţionale, a tradiţiilor şi culturii naţionale autentice, pentru care înaintaşii noştri s-au jertfit.
Văd aici veterani de război pe care îi salut şi în faţa cărora mă înclin. Vă asigur de deplină consideraţie şi de respect.
Sunt prezenţi de asemenea, aleşi locali şi oficialităţi dar şi oameni simpli şi copii, veniţi din dorinţa de a sărbători împreună ziua naţională.
De această dată nu voi vorbi despre economie, ci despre o prioritate naţională.
Vreau să vă spun faptul că am semnat Pactul pentru Basarabia, împreună cu alţi colegi ai Alianţei România Dreaptă. Pactul pentru Basarabia propune unirea românilor de o parte şi de alta a graniţei şi anularea pe cale paşnică şi cu respectarea principiilor de drept internaţional în vigoare a consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov.
Nu trebuie să uităm faptul că s-au împlinit 200 de ani de la pierderea Basarabiei. Sunt unul dintre cei care înţelege ce a însemnat pierderea pământului stramosesc şi a tragediilor care au urmat pentru românii separaţi de graniţa de sârmă ghimpată. Vom susţine integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pentru reintregirea neamului romanesc.
Sunt unul dintre cei care mă voi bate pentru acest deziderat în Parlamentul României, împreună cu toţi colegii mei.
Consider că toţi factorii de răspundere din România şi din Republica Moldova trebuie să fie promotorii solidarităţii naţionale, mai presus de ideologiile de partid. Pactul propune un set de măsuri concrete din domeniile: legislativ, economic, instituţional, educaţional şi cultural, care să vină în sprijinul românilor, pentru progres şi dezvoltare, pentru păstrarea valorilor naţionale şi adevărata integrare în marea familie europeană.
Acesta este prezentul şi viitorul pe care mi-l doresc pentru copii, pentru noi înşine, din respect pentru părinţii şi bunicii noştri.
Dragi români, vă urez La mulţi ani fericiţi, să aveţi parte de sănătate, bucurii şi sărbători fericite!
La mulţi ani România! La mulţi ani români!
