Creştinii ortodocşi şi catolici celebrează Duminca Floriilor. Sărbătoarea aminteşte de intrarea triumfală a Domnului Iisus Histos in Ierusalim, marchează inceputul Săptăminii Mari şi vesteşte Paştele. Credincioşii işi impodobesc duminică icoanele, uşile şi ferestrele cu ramuri sfinţite de salcie.
Primele mărturii despre Duminica Floriilor provin din secolul al IV-lea. Sărbătoarea poartă numele zeiţie romane a vegetaţiei, Flora. In trecut, era numită şi duminica graţierilor pentru că, in cinstea ei, impăraţii eliberau deţinuţi. Duminica Floriilor este de fapt ultima sosire a Mintuitorului la Ierusalim, inconjurat de cei 12 ucenici.
Iisus părăseşte pentru totdeauna Galileea, locurile natale, şi se indreaptă spre cetatea sfintă unde este primit cu mare entuziasm şi cu mare bucurie de mulţimi. Ca să amintească de felul in care mintuitorul a fost intimpinat la intrarea in Oraşul Sfint de Florii, rominii işi impodobesc icoanele,uşile şi ferestrele cu ramuri de salcie. In alte ţări, ele sunt inlocuite de crengi de măslin şi palmier sau de flori. Credincioşii care ţin post, au de Florii dezlegare la peşte.
De duminică insă nu se mai mănincă urzici. Se zice că cel care se impărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se implinească orice dorinţă rostită cind se apropie de preot. Tradiţia mai spune că aşa cum este vremea
