De curând s-a încheiat la Chişinău un mare eveniment cultural şi ştiinţific românesc cu implicare internaţională: primul Congres Mondial al Eminescologilor organizat de către Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Centrul Academic Internaţional „Mihai Eminescu”, Institutul de filologie al Academiei de Ştiinţe, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, primăriile din Chişinău şi Iaşi. Factorul determinant în organizarea manifestării în această perioadă a fost aniversarea a 70 de ani ai academicianului (atât în România cât şi în R. Moldova) Mihai Cimpoi, unul dintre cei mai importanţi eminescologi şi oameni de cultură, doctor Honoris Causa al mai multor universităţi de prestigiu, autor a sute de studii fundamentale şi lucrări de reprezentare a culturii române în lume. Ca atare, activităţile Congresului s-au derulat sub acest semn omagial la care au subscris atât participanţii invitaţi cât şi autorităţile din ţara vecină, începând cu preşedintele ţării, dl. Nicolae Timofti, care l-a felicitat pe sărbătorit şi l-a decorat cu onoranta distincţie oficială „Om emerit al Republicii Moldova”, urmat de reprezentanţii celorlalte instituţii organizatoare, nu în ultimul rând de acad. Eugen Simion, din partea Academiei Române, de acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, de poetul şi parlamentarul Ion Hadârcă, acela care a susţinut un remarcabil laudaţio şi de mulţi alţi participanţi români şi străini.
Aceste lucruri le-am aflat de la dr. Lucia Olaru Nenati care s-a numărat printre invitaţii la această manifestare, alături de alţi eminescologi, oameni de cultură, scriitori, exegeţi, traducători etc. din diferite zări, uniţi de linatul preocupării comune pentru universul eminescian. In acest fel, printre diferitele instituţii importante (ca, de pildă, Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România) şi numeroase localităţi şi primării din România şi nu numai, care şi-au prezentat însemnele de preţuire şi de reprezentare la această sărbătoare, s-a numărat şi locul obârşiei eminesciene, Botoşani. Lucia Olaru Nenati a înmânat împreună cu urările şi mesajul de rigoare din partea Primăriei Botoşani, şi un set obiecte şi însemne reprezentative ale acesteia, nu în ultimul rând un album al acestui ţinut, purtând pe copertă o imagine din interiorul Casei memoriale „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti, de a cărei reamenajare ea s-a ocupat cu decenii în urmă (la 1 septembrie a.c. s-au implinit exact patru decenii de la venirea sa ca muzeograf la Ipoteşti.)
Dezbaterile şi lucrările de fond ale congresului, moderate de academicienii Mihai Cimpoi, Eugen Simion şi Nicolae Dabija, au aprofundat, fireşte, numeroase aspecte ale studierii şi propagării operei eminesciene şi au avansat propuneri pentru viitoarele ediţii ale congresului văzut ca o formă importantă de coagulare şi stimulare a eminescologiei. Au fost lansate de asemeni, mai multe lucrări de anvergură precum Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic de acad. Mihai Cimpoi, Dicţionarul literaturii române coordonat de acad. Eugen Simion, Album „Mihai Cimpoi”-70 de Daniel şi Filomena Corbu şi altele. In acest cadru, au fost prezentate şi noile cărţi ale scriitoarei botoşănene Lucia Olaru Nenati: Academia Nordului-150 şi Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii, ediţia a III-a revizuită şi adăugită, însoţită de CD-ul Cântecele lui Eminescu, apărute la Editura Agata din Botoşani.
Diferite alte momente ale programului, vizite la obiective deosebite, întâlniri cu publicul, recepţii de ţinută ş.a., au sporit ponderea acestui eveniment cultural important pentru valorile spiritualităţii naţionale şi pentru propagarea lor internaţională, cu valoare exemplară şi pentru alte spaţii legate de numele marelui creator şi gânditor care a fost Mihai Eminescu
