Comoara nebănuită a celor mai sărace zone: Vaslui sau Botoşani, printre cele mai tinere judeţe din România

oameni pe strada, stiri, botosaniConstant clasate la coada clasamentului în materie de business, unele judeţe din Moldova au o comoară nebănuită, şi anume, o pondere ridicată a tinerilor sub 35 de ani. În contextul în care disponibilitatea forţei de muncă devine mai importantă decât costul acesteia, menţinerea tinerilor în aceste judeţe poate reprezenta soluţia pentru redresarea lor economică.

Potrivit calculelor făcute de Ziarul Financiar, pe baza informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică, cele mai tinere judeţe din România sunt Suceava, Iaşi, Vaslui, Ilfov şi Bistriţa-Năsăud în funcţie de ponderea tinerilor de sub 35 de ani în totalul populaţiei.

Botoşani, Bacău, Satu Mare sau Sălaj sunt la rândul lor printre judeţele în care mai bine de 40% din populaţie este mai tânără de 35 de ani.

Deşi Iaşi sau Ilfov au intrat în liga mare a businessului local, pentru judeţele aflate la coada clasa­mentuluui, aşa cum este cazul Vasluiului, Botoşaniului sau Sălajului, ponderea mare a tinerilor în totalul populaţiei poate fi o veste bună în vederea atragerii investiţiilor, dacă aceşti tineri decid să rămână în aceste judeţe.

Bucureşti, Timiş sau Cluj, de exemplu, sunt judeţe în care ponderea populaţiei sub 35 de ani a coborât sub 40%, ceea ce pe termen lung poate ridica probleme majore.

De altfel, primele semne sunt vizibile şi acum, identificarea angajaţilor potriviţi în aceste zone devenind un fel de misiune imposibilă pentru companii.

like facebook, stiri, botosaniPe de altă parte, judeţe precum Te­leorman sau Buzău sunt ameninţate de îmbătrânirea populaţiei, acestea fiind zonele în care sunt înregistrate cei mai mulţi pensionari raportat la numărul totalul al populaţiei.

Identificarea structurii pe grupe de vârste a populaţiei din judeţele României este un exerciţiu cât se poate de util în contextul în care studiile arată că disponibilitatea forţei de muncă devine mai importantă decât costul acesteia.

Industria auto, turismul, serviciile financiare, medicina sau industria petrolieră sunt printre marile domenii economice unde decizia de investiţii va depinde în primul rând de disponi­bilitatea forţei de muncă, nu de costuri, aceasta fiind, poate, cea mai importantă trans­for­mare prin care va trece economia locală.

Statisticile privind deciziile de investiţii sunt necruţătoare, automatizarea, robotizarea, lucrul cu datele mutând interesul de pe forţa de muncă ieftină pe noi meserii, care nu pot fi îndeplinite cu ajutorul inteligenţei artificiale.

Atunci când vor lua decizia legată de formarea de noi locuri de muncă, companiile, în proporţie covârşitoare, vor pune pe primul loc disponibilitatea locală a talentelor, 74% dintre acestea spunând că acesta este principalul factor după care îşi orientează investiţiile. Spre comparaţie, 64% dintre companii spun că pentru ele principala grijă este costul forţei de muncă“, se arată în studiul Viitorul Muncii, lansat de Forumul Economic Mondial în septembrie anul acesta.

Prezenţa internetului sau inteligenţa artificială, trecerea spre o economie mai verde sau dezvoltarea clasei de mijloc sunt megatendinţele care vor afecta piaţa forţei de muncă.

În 2018, circa 71% din totalul orelor de muncă din 12 industrii erau realizate de oameni, restul fiind îndeplinite de maşini. Până în 2022, lucrurile se vor schimba astfel că 58% din orele de muncă vor fi efectuate de oameni, iar restul de maşini“, se mai arată în studiul menţionat.

Mai departe, acest lucru înseamnă că la nivelul anului 2022, mai bine de jumătate din forţa de muncă va avea nevoie de sprijin pentru reconversii profesionale majore, restul având nevoie de traininguri cuprinse între 6 luni şi mai bine de un an.

loading...

Loading...

Lăsați un comentariu

*