Botoșaniul se află printre județele din România cu cele mai puține investiții străine, în timp ce Timișul este, după București, județul cel mai atractiv pentru oamenii de afaceri străini.
Zona Bucureşti-Ilfov (Bucureşti plus judeţul Ilfov) avea la sfârşitul anului 2016 un stoc al investiţiilor străine atrase de aproape 40 de miliarde de euro, adică 60% din cele 66 de miliarde de euro investiţii străine directe înregistrate la acea dată.
Investiţii străine directe reduse înseamnă o cifră de afaceri consolidată a companiilor rezidente în judeţul respectiv foarte redusă. Astfel, judeţul Gorj e al treilea cel mai slab judeţ din punctul de vedere al cifrei de afaceri în 2016, cu un rulaj de doar 7,1 miliarde de lei.
La polul opus, judeţele care au atras investiţii străine directe de peste 1 miliard de euro – Dolj, Cluj, Alba, Constanţa, Mureş, Braşov, Prahova, Arad, Argeş şi Timiş – au afaceri de peste 20 de miliarde de lei şi până la
54 de miliarde de lei. Nu întâmplător Timiş, judeţul care are cel mai mare stoc de investiţii străine directe atrase în afară de zona Bucureşti – Ilfov, în valoare de 3,5 miliarde de euro, are şi cel mai mare rulaj al companiilor, adică al cifrei de afaceri totale a companiilor rezidente în judeţul Timiş: 54,3 miliarde de lei. Aici intră şi companii străine (pondere de 62%), şi companii cu capital majoritar românesc (38%).
Toate aceste date arată că insuficienţa cronică a capitalului privat local trebuie compensată prin ghidarea către judeţele sărace în investiţii străine a firmelor de producţie sau de servicii care vor să intre în România. Corelaţia între nivelul cifrei de afaceri şi nivelul soldului de investiţii străine directe este izbitoare: cu cât investiţiile străine directe sunt mai mari, cu atât cifra de afaceri din judeţ este la un nivel mai ridicat.
Pe de altă parte, aşa cum s-a arătat şi în ediţia anterioară a studiului „Capitalul privat românesc”, valoarea adăugată brută este, paradoxal, în unele judeţe unde domină capitalul privat românesc, mai mare decât în judeţe dominate de capitalul privat străin.
Spre exemplu, judeţul Bacău, cu o cifră de afaceri totală de circa 19 mld. lei în 2016, are o valoare adăugată de circa 15 mld. lei, egală cu judeţele Arad şi Sibiu, unde însă cifra de afaceri totală a companiilor este la circa 30 mld. lei.
Exemplul cel mai pregnant este în continuare cel al judeţului Iaşi, cu o valoare adăugată de aproape 24 mld. lei, la o cifră de afaceri totală de 21 mld. lei, în condiţiile în care judeţul Argeş, unde este sediul Dacia are o cifră de afaceri cumulată de 53 mld. lei, dar o valoare adăugată de doar 20 mld. lei.
Valoarea adăugată se obţine prin scăderea consumului intermediar din producţia totală, iar faptul că în anumite judeţe precum Argeş, Arad, Sibiu sau Satu Mare este la o pondere de 40-50%, faţă de o medie pe total economie de 62%, arată că în judeţele unde ponderea cu capital străin este mai mare, nivelul consumului intermediar este mai ridicat.
Aceasta este capcana creşterii prin investiţii străine directe care lasă prea puţină valoare adăugată.
Spre exemplu, industria auto are o valoare adăugată raportată la producţie de 20%, în timp ce industria alimentară este la 45%.
Chiar şi în aceste condiţii, slăbiciunea economică a judeţelor unde capitalul străin a întârziat sau nu a venit niciodată precum Gorj sau Mehedinţi arată că este necesară o politică de direcţionare intensificată a investiţiilor străine în judeţele rămase în urmă.
Chiar şi la o valoare adăugată brută mai redusă pe anumite categorii de sectoare industriale, atragerea de investitori poate crea lanţuri de valoare adăugată care să includă şi companii cu capital privat autohton.
Sursa: Zf.ro
One thought on “Botoșaniul, printre județele din România cu cele mai puține investiții străine”